Conform proiectului, limba maghiară ar deveni limbă oficială a regiunii formate din județele Mureș Harghita și Covasna.
Depus în Parlament anul trecut, în Ajunul Crăciunului, proiectul a fost analizat în primă instanță de către Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, primind raport de respingere pe 4 martie 2020. Ulterior inițiativa a fost înscrisă pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor pe 9 martie 2020, șapte zile mai târziu Executivul emițând, similar Comisiei pentru administrație publică, un punct de vedere negativ asupra proiectului de lege.
Inițiatorii susțin că înființarea regiunii autonome este o expresie a identității istorice a zonei și va asigura egalitatea de șanse a cetățenilor și protecția identității naționale maghiare. De asemenea, considerând că autonomia regiunii Ținutului Secuiesc nu afectează integritatea teritorială și suveranitatea statului român, cei doi semnatari ai proiectului de lege depus anul trecut, în ajunul Crăciunului, în Parlament, susțin că autonomia comunității este dreptul și capacitatea efectivă a colectivității majoritare autohtonă a ținutului istoric de a dispune de prerogativele de autoadministrare și de unele prerogative de ordin statal, în scopul preluării sub propria ei responsabilitate și în interesul întregii colectivități, a unei părți importante din suma problemelor de interes public, în conformitate cu principiul subsidiarității.
Odată devenit, ca urmarea a potențialei intrări în vigoare a legii, regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României, Ţinutul Secuiesc devine o entitate regională care nu mai poate fi desființată decât printr-un referendum organizat în interiorul granițelor sale.
Județele Mureș, Harghita și Covasna ar putea configura componența autonomului Ținut Secuiesc
La nivel de întindere, potrivit proiectului de lege, actualele județe Covasna și Harghita, cât și o parte a județului Mureș, denumit generic ”scaunul istoric Mureș”, ar putea defini componența Ținutului Secuiesc autonom, după cum urmează: Scaunul Kćzdi (Kćzdiszćk), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Târgu Secuiesc (Kćzdivăsârhely), Scaunul Orbai (Orbaiszćk), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Covasna (Kovźszna), Scaunul Sepsi (Sepsiszćk), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Sfântu Gheorghe (Sepsiszentgyôrgy), Scaunul Ciuc (Csikszćk), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Miercurea Ciuc (Csikszereda), Scaunul Odorhei (Udvarhelyszćk), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Odorheiu Secuiesc (Szćkelyudvarhely), Scaunul Gheorgheni (Gyergyószćk), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Gheorgheni (Gyergyószentmiklós), Scaunul Mureș (Marosszćk), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Târgu Mureș (Marosvâsărhely) și Scaunul Micloșoara-Brăduț (Miklósvăr-Bardoc) (Miklósvăr-Bardocszćk), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Baraolt (Barót)”.
Conducere asigurată de un Președinte și un Consiliu de Autoadministrare
La nivel de organe de conducere și foruri administrative, proiectul de lege ărevede faptul că autonomia regională va fi exercitată de Consiliul de Autoadministrare, autoritate publică regională aleasă prin vot universal, egal, direct secret şi liber exprimat precum şi de Comisia de Autoadministrare desemnată de acesta. În plus, un preşedinte al Ţinutului Secuiesc va putea fi ales o dată la patru ani.
Citește întreg articolul în ediția tipărită de mâine a României Libere!
