Prezența sa acolo avea toate premisele unui scandal diplomatic, dar nu a urmat nimic notabil. În afara unor proteste anemice din partea unor lideri PSD și ALDE, evenimentul a fost ignorat sau acceptat ca un fapt implacabil.
Ceea ce era și este oarecum explicabil dat fiind faptul că ambasadele străine (Olanda, Canada, Marea Britania, SUA ș.a.), pe lângă intervențiile vocale în momente-cheie, finanțează fără ocolișuri o agendă politică radicală în România. Însă nu există niciun fel de discriminare în această preferință.
Ambasadele susțin și stipendiază în România ceea ce susțin și stipendiază peste tot în lume, inclusiv în propriile țări. Drept urmare, prezența unui bancher străin printre protestatari nu avea cum să stârnească neliniști diplomatice, din moment ce este în acord cu politica țărilor respective.
Pe de altă parte, este suficient să consulți lista de donatori, accesibilă public, a unor organizații precum MozaiQ, Accept, Expert Forum și multe altele pentru a obține dovada implicării ambasadelor străine în probleme ce țin strict de suveranitatea României.
Desigur că nimeni nu va recunoaște caracterul radical al politicilor susținute de astfel de ONG-uri, însă dacă aceste asociații au o trăsătură comună, indiferent de profilul lor în aparență diferit, aceasta este contestarea și încălcarea flagrantă a voinței populare.
Fie că este vorba de „căsnicia” homosexuală, de rezultatul alegerilor sau de cutume mai mult sau mai puțin venerabile, ONG-urile finanțate de ambasade își propun o remodelare din temelii a României și a oamenilor de aici, și înlocuirea guvernării democractice cu o tiranie a experților și a instituțiilor transnaționale. Discursul public stă mărturie pentru aceste strădanii și eforturi chiar dacă se folosesc termeni mai ușor de acceptat de către opinia publică, precum „modernizare”, „schimbare”, „occidentalizare”, „o nouă clasă politică”, „depășirea unor mentalități învechite” etc.
Anul trecut, de pildă, 32 de ambasade străine au semnat o scrisoare de susținere a marșului homosexual desfășurat la București. „Drepturile omului – inclusiv justiţia, viaţa privată şi viaţa de familie, egalitatea, umanitatea, respectul şi libertatea de expresie – şi statul de drept alcătuiesc fundaţia pe care se sprijină ţările democratice”, se arată în documentul trimis presei de către diplomații străini, și este destul de simbolic cum au fost puse la un loc, în enumerare, problema justiției, cea mai aprinsă temă din ultimii ani, cu aceea, mult mai puțin interesantă pentru români, a comunității LGBT.
Despre politica radicală și susținerea de care se bucură din partea oficialilor străini s-a mai scris în presa românească.
Din păcate, însă, a fost trecută aproape complet cu vederea implicarea financiară și logistică a marilor corporații în politica locală. Și nu ne referim aici la diverse șpăgi acordate pentru obținerea unor contracte oneroase, ci la finanțarea acelorași grupuri și asociații care doresc o remodelare fundamentală și violentă a României.
Pe de o parte, marile corporații, chiar și unele firme autohtone, au sprijinit protestele de stradă fără să se sinchisească prea mult de aparențe. Sunt destul de cunoscute cazurile unor companii ai căror angajați au primit memo-uri în care erau încurajați să participe la manifestațiile de stradă.
Acesta era doar punctul cel mai vizbil al implicării purtate în numele „responsabilității sociale a companiilor”. Și, deși există o înclinație naturală în a crede în excepționalismul românesc, strategia multinaționalelor din România nu diferă cu nimic de ceea ce se întâmplă în Europa Occidentală sau în SUA. Aceste corporații gigant finanțează peste tot, la vedere, grupurile de activiști radicali, sprijină politicile îndreptate împotriva libertății de exprimare și se aliază fără niciun fel de menajamente cu extrema stângă. Capitaliștii și revoluția își dau mâna în văzul întregii lumi pentru supunerea voinței libere a oamenilor și înlocuirea ei cu autoritarismul unor experți autoproclamați.
După cum scria autorul Carl Horowitz, „scopul corporațiilor îl reprezintă monopolul. Dar mai mult decât un simplu monopol asupra unui produs specific sau al unui serviciu de piață, scopul îl reprezintă monopolul asupra opiniei publice.”
În SUA, de exemplu, în august 2017, Visa, MasterCard și Discover Financial Services au anulat contractele pe care le aveau cu anumite grupuri sau site-uri care „diseminează ura”, lista acestor grupuri sau site-uri fiind furnizată de „organizații preocupate”, adică de ONG-urile favorabile schimbării sociale radicale și limitării dreptului la libertate de exprimare.
Pe plaiurile mioritice, IT-iști de la trei firme importante s-au strâns la începutul anului 2017, la Sibiu, pentru „a lupta împotriva site-urilor care difuzează știri false”, în fapt, o formă de cenzură a publicațiilor care ies din linia oficială. IT-iștii se ocupau de munca tehnică, iar conținutul și lista siteurilor „mincinoase” urma să fie furnizată de „organizații preocupate”, printre care se număra, de pildă, și Funky Citizens.
Asociația Funky Citizens este finanțată și de ING Bank. Organizația are ca obiect de interes și activitate implicarea în temele legate de justiție, corupție și democratizare. Însă, cu ocazia referendumului pentru redefinirea familiei, Funky Citizens a afirmat, „alături de 77 de ONG-uri”, că această inițiativă populară „contravine standardelor privind drepturile omului, asumate de statul român și garantate cetățenilor prin articolul 26 din Constituția României”.
Un alt exemplu interesant ni-l oferă asociația Expert Forum. Această organizație nonguvernamentală este finanțată și de Federația Patronală de Petrol și Gaze, unde se regăsesc companii multinaționale precum OMV Petrom sau Siemens. Misiunea Expert Forum este transparentă și radicală: „Vrem să trăim într-o ţară democratică, modernă și normală. Nu putem lăsa asta doar în seama guvernului şi a politicienilor.” Interesul Expert Forum se întinde pe teme dintre cele mai diverse (corupție, energie, politici sociale), dar nu este niciodată în dezacord cu perspectiva generală a stângii progresiviste, indiferent de presupusa simpatie pentru „dreapta”. Indiferent de tema aflată în dezbatere, Expert Forum va veni cu un punct de vedere fidel liniei oficiale progresiviste, ba nu se va sfii chiar să pluseze, la nevoie, și cu avertizări hiperbolizante, cum s-a întâmplat cu ocazia aceluiași referendum, când experții organizației au atras atenția, înainte de desfășurare, asupra unei posibile fraude masive.
După cum se poate limpede observa, există o singură voce atât în privința corporațiilor, cât și ONG-urilor, fără să mai vorbim de ambasade. Idealul tuturor acestor entități îl reprezintă o lume monocoloră, fără dizidență și fără contestare.
În altă ordine de idei, multinaționalele, după cum remarcă Horowitz, nu sunt nici de dreapta, nici de stânga, în mod fundamental. Interesul lor primordial îl reprezintă profitul și monopolul, iar unul dintre obstacolele care stau în calea acestor obiective îl reprezintă suveranitatea națională, ceea ce explică și atacurile susținute îndreptate împotriva acestui ultim bastion din calea unui globalism impersonal și despotic.
