De marţi, 1 octombrie, de la ora 0.01, Statele Unite nu mai au buget, ceea ce înseamnă „închiderea“ guvernului federal („shutdown“). Republicanii şi democraţii nu au ajuns, până la termenul-limită, la un acord privind proiectul bugetului, mărul discordiei fiind legea sănătăţii, propusă de preşedintele Obama, cunoscută drept „Obamacare“. Urmarea este că 800.000 de funcţionari se găsesc în şomaj tehnic, guvernul este paralizat şi nimeni nu ştie când Congresul se va pune de acord pentru ieşirea din haos.
Casa Albă a ordonat organismelor federale să suspende o vastă gamă de activităţi, după impasul democraţilor (majoritari în Senat) şi republicanilor (majoritari în Camera Reprezentanţilor) de a ajunge la un acord legat de cheltuielile guvernului şi de revizuirea legii federale a sănătăţii, reformă emblematică a preşedintelui democrat, dar respinsă de republicani. Într-o tentativă de a întârzia reforma sănătăţii, republicanii au refuzat să voteze bugetul provizoriu, însă democraţii au refuzat modificarea legii sănătăţii.
Camera Reprezentanţilor a adoptat duminică un proiect de buget ce permite guvernului să plătească facturile până la 15 decembrie, textul cerând şi amânarea cu un an a intrării în vigoare a legii sănătăţii, „Obamacare“, ceea ce Casa Albă refuză categoric.
„Din păcate, Congresul nu şi-a îndeplinit responsabilitatea, nu a reuşit să adopte un buget şi, în consecinţă, o mare parte a guvernului trebuie acum să se oprească până când Congresul va aproba noi fonduri“, a precizat preşedintele american, într-un mesaj video adresat militarilor şi personalului american de apărare aflat în întreaga lume. El a precizat că personalul în uniformă va rămâne la posturi: „Ameninţările care apasă asupra securităţii noastre naţionale nu s-au schimbat şi avem nevoie să fiţi pregătiţi în orice moment“. Pentru a limita impactul asupra Pentagonului, Congresul a adoptat, iar Obama a semnat o lege, chiar înainte de miezul nopţii de luni, prin care toţi membrii armatei vor continua să fie plătiţi pe durata „shutdown“-ului, în timp ce alţi sute de mii de angajaţi ai guvernului vor intra în şomaj tehnic.
Termenul „shutdown“ (în engleză, „închidere“) desemnează oprirea funcţionării a numeroase administraţii şi servicii federale în SUA, iar această paralizie a guvernului a demarat oficial marţi, 1 octombrie, prima zi a anului bugetar. „Shutdown“ este prevăzută de legea americană în cazul în care bugetul nu este votat de Congres până la acest termen. Senatul, majoritar democrat, a respins luni proiectul legii propus de Cameră şi, ca urmare, anul bugetar – care începe la 1 octombrie în SUA – a început fără buget.
Paralizia guvernamentală cea mai îndelungată şi cea mai recentă a avut loc între 1995 şi 1996, în primul mandat al lui Bill Clinton, cu ocazia votării bugetului pentru 1996. La acea vreme, finanţarea Medicare – acoperirea de sănătate pentru persoanele de peste 65 de ani – a fost cea care a stat la originea crizei bugetare. Blocajul de la 1 octombrie a fost evitat in extremis printr-o prelungire temporară a creditării.
„Obamacare“, da
Noua confruntare din Congres care a provocat acest „shutdown“ are loc la 17 ani după precedenta. Dar, în pofida închiderii parţiale a statului federal în lipsa unui buget, milioane de americani vor beneficia de asigurări de sănătate în virtutea legii lui Barack Obama, „Affordable Care Act“ (sau „Obamacare“). Este partea cea mai importantă a acestei reforme şi, odată intrată în vigoare, dă posibilitatea celor neasiguraţi, oricare ar fi situaţia lor profesională, de a alege un contract de asigurare de boală la un preţ competitiv, pe un portal internet pus la dispoziţie de guvern.
Impact negativ
O dată ce orologiul a bătut miezul nopţii, circa 800.000 de funcţionari au intrat în concediu forţat, la fel diverse agenţii guvernamentale. Au fost închise peste 400 de parcuri şi muzee naţionale, cu pierderi de milioane de dolari pentru sectorul turistic. Grădina Zoologică naţională din Washing-ton, una dintre cele mai vechi din SUA, gestionată de Smithsonian Institute, va ţine uşile închise, iar Parcul naţional Yosemite, vechea închisoare Alcatraz şi Statuia Libertăţii vor fi şi ele inaccesibile. Pierderile economice ar putea fi enorme, experţii estimând că patru săptămâni de „shutdown“ ar costa economia americană circa 55 miliarde dolari – comparabil cu impactul economic combinat al uraganului Katrina şi superuraganului Sandy. Casa Albă a alcătuit o listă a personalului esenţial care va fi legal autorizat să continue lucrul, dar preşedintele Obama a avertizat că închiderea va avea un efect imediat asupra fragilei economii americane.
Funcţiile esenţiale ale statului federal – justiţia, securitatea, FBI, operaţiuni militare externe – vor fi asigurate, la fel cheltuielile sociale, controlul aerian şi inspecţiile de sănătate. Vor fi întârziate sau blocate introducerile la burse şi publicarea unui număr de statistici. SEC – jandarmul bursier – prevede păstrarea a numai 252 angajaţi din totalul de 4.149.
