„A fost anul în care s-au exercitat presiuni mari asupra instituţiilor judiciare, în spacial asupra parchetelor. În acest context, procurorul general a fost pus în situaţia de a adopta, în numeroase rnduri, poziţii publice şi instituţionale în sensul apărării independenţei procurorilor”, a declarat Lazăr.
El a menţionat că 2018 a fost „anul în care au continuat în avalanşă demersurile de modificare şi remodificare a legilor justiţiei, a Codului Penal, a Codului de Procedură Penală şi a altor acte normative, cu impact aspra sistemului judiciar.
„A fost anul în care facotul politic a insistat şi a reuşit revocarea procurorului şef al DNA apoi, contrar avizului negativ al CSM, a iniţiat revocarea procurorului general”, a mai spus procurorul general.
Preşeditele Klaus Iohannis participă la şedinţa de prezentare a Raportului de activitate a Ministerului Public pe anul 2018. Nu este însă prezent ministrul Justiţiei Tudorel Toader, aflat în conflict deschis cu procurorul general.
Şeful statului a participat şi anul trecut la prezentarea bilanţului Parchetului General şi a vorbit despre ”o încercare de a slăbi independenţa procurorilor” şi de a-i subordona politicului.
„Vă felicit pentru activitatea derulată cu succes în anul care s-a scurs. Ministerul Public are un rol constituţional foarte bine definit. Procurorul este un reprezentant al intereselor generale ale societăţii şi un apărător atât al ordinii de drept, cât şi al drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Alăturarea acestor atribuţii nu este întâmplătoare. În virtutea lor, procurorul se bucură de statutul de magistrat. Imparţialitatea, integritatea şi profesionalismul procurorului îl fac pe acesta responsabil de corecta şi completa instrumentare a dosarelor, cu deplina respectare a drepturilor civile ale tuturor celor implicaţi în procesul penal. (…) Vreau să fiu foarte clar aici: sintagma din Constituţie este «sub autoritatea ministrului Justiţiei», şi în niciun caz «în subordinea ministrului Justiţiei». Se face în mod deliberat o confuzie între aceste două sensuri, tocmai pentru a se induce ideea unui control mult mai amplu asupra procurorilor decât cel prevăzut de Legea Fundamentală. Este doar o încercare de a slăbi independenţa procurorilor şi de a legitima supunerea lor faţă de voinţa politicului, fapt inacceptabil”, a afirmat Iohannis.
El a mai spus că este obligatorie existenţa unui cadru normativ clar şi predictibil, astfel încât magistraţii să nu fie supuşi unor comenzi din partea unei majorităţi politice.
„Magistraţii sunt cei chemaţi să se asigure că aceste dispoziţii constituţionale se aplică, astfel încât societatea românească să aibă certitudinea că democraţia se consolidează şi că viitorul său european nu este pus în pericol. Tocmai de aceea este obligatorie existenţa unui cadru normativ clar şi predictibil, în care orice magistrat îşi desfăşoară activitatea independent şi eficient, fără să fie supus vreunei comenzi din partea unei majorităţi politice conjuncturale şi vremelnice. În mod evident, asigurarea unui proces corect, înfăptuirea unei justiţii drepte, nevoia de locuri de detenţie care să asigure condiţii civilizate sunt de necontestat şi ţin de respectarea unor drepturi umane fundamentale. Din păcate, acum nu se discută despre chestiuni de fond, care pot fi în mod cert îmbunătăţite, ci se încearcă intimidarea celor care aplică legea. În acest context, cu atât mai important este ca magistraţii să nu uite niciun moment rolul esenţial pe care îl au nu doar în înfăptuirea actului de justiţie, ci şi ca reper de responsabilitate şi moralitate în societatea românească. Dacă există erori, ele trebuie corectate cu celeritate. Dacă se fac greşeli, cei responsabili trebuie să fie traşi la răspundere, iar acolo unde se constată abuzuri, sancţiunile trebuie aplicate urgent şi cu severitate. Cea mai bună apărare împotriva oricăror încercări de denigrare a unei profesii este asigurarea unui standard înalt de etică şi profesionalism şi rezolvarea eficientă a acelor probleme punctuale care sunt inevitabile în orice domeniu”, a adăugat preşedintele Klaus Iohannis, în 2018, la bilanţul Ministerului Public, la care ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, nu a participat.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, în repetate rânduri, că-l susţine pe procurorul general Augustin Lazăr şi, tot în repetate rânduri, a precizat că nu va da curs cererii privind revocarea din funcţie a acestuia.
Ultima dată, în 4 ianuarie, şeful statului a spus că nu va da curs cererii de revocare a procurorului general Augustin Lazăr de a cărui activitate este mulţumit.
”Domnul ministru, neavând altă treabă de făcut, mi-a trimis din nou documentele pentru revocare. Nu îl voi revoca pe procurorul general”, a declarat atunci Klaus Iohannis.
Întrebat de ce nu va da curs cererii de revocare, Iohannis a spus: ”Am mai explicat, dar îmi face plăcere să mai spun. Sunt mulţumit de activitatea domnului procuror general, face o treabă foarte bună. Explicaţiile domnului ministru nu satisfac rigorile legii”.
