Şapte percheziţii au avut loc, marţi dimineaţă, la Ploieşti, la o grupare care fura din bancomate. 15 suspecţi au fost duşi la audieri. În perioada iulie-octombrie, ei au furat 220.000 de lei. Acţiunea a fost coordonată de DIICOT, potrivit Realitatea TV.
Şapte percheziţii au fost efectuate în Prahova, Satu Mare şi Bucureşti, fiind depistate 12 persoane suspectate de implicare într-o reţea specializată în infracţiuni cu instrumente de plată electronică şi furturi din bancomate, informează Poliţia Română.
Potrivit NewsIn, începând cu luna iulie, poliţiştii B.C.C.O. Ploieşti – Serviciul de Combatere a Criminalităţii Informatice, împreună cu procurori din cadrul D.I.I.C.O.T.- Serviciul Teritorial Ploieşti, au documentat activitatea unui grup infracţional organizat profilat pe comiterea de infracţiuni cu instrumente de plată electronică şi furturi din bancomate (cash-trapping) cu prejudiciu deosebit de grav.
Marţi dimineaţă, poliţiştii B.C.C.O. Ploieşti, cu sprijinul S.C.C.O. Satu Mare şi Brigăzii Mobile de Jandarmi „Matei Basarab” din Ploieşti, au efectuat şapte percheziţii domiciliare în judeţele Prahova, Satu Mare şi în municipiul Bucureşti. La sediul DIICOT Ploieşti au fost conduse 12 persoane, cercetate pentru iniţiere, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat, deţinerea de echipamente în vederea falsificării de intrumente de plată electronică şi furt calificat.
Liderul grupului, o persoană din Bucureşti, este suspectat că a procurat dispozitive destinate sustragerii numerarului din ATM-uri şi a recrutat mai multe persoane care să se deplaseze în ţară pentru a sustrage bani din bancomate. Cinci membri ai grupării, persoane din Ploieşti, Bucureşti şi Satu Mare, sunt suspectaţi că s-au deplasat pe raza judeţelor Dâmboviţa, Buzău, Bacău, Argeş, Vâlcea, Sibiu, Arad, Bihor, Timişoara, Cluj, Alba, Hunedoara, Mureş, Braşov şi în municipiul Bucureşti, unde, prin utilizarea de instrumente de plată autentice şi a unui dispozitiv destinat sustragerii banilor din ATM-uri, au produs un prejudiciu de peste 220.000 lei.
Soţia liderului, este suspectată că ar fi coordonat activitatea grupului împreună cu soţul ei, recepţionând, prin sisteme de transfer monetar rapid, sumele de bani provenite din furturile de bani din bancomate.
De asemenea, alte două persoane, din Ploieşti şi Bucureşti, sunt suspectate că au racolat mai multe persoane pe care le-au determinat să îşi deschidă conturi la două bănci, iar cardurile aferente acestor conturi au fost utilizate în activitatea infracţională.
În plus, liderul grupului infracţional este bănuit că a confecţionat şi dispozitive de skimming, destinate copierii datelor de identificare ale cardurilor bancare, în momentul utilizării.
CE METODĂ FOLOSEAU HOŢII
Metoda folosită de hoţi – forking – presupunea mai multe etape. În primul rând, se introducea în ATM un card valid aferent unui cont, alimentat în prealabil cu sume mai mari, de cel puţin câteva mii de lei. După ce se tasta codul PIN, se făcea comanda de retragere a numerarului, de regulă o sumă mică de bani.
După eliberarea aestei sume, utilizând un dispozitiv confecţionat artizanal, asemănător unei furculiţe, introdus pe fanta de eliberare a sumei de bani a ATM-ului, în timp ce aceasta era deschisă, se relua comanda de retragere de numerar a sumei maxime admisă de bancă.
După acceptul băncii cu privire la eliberarea banilor, se anula la ATM cea de-a doua comandă de eliberare a sumei de bani solicitată, sumă care rămânea blocată în dispozitivul artizanal. Acest procedeu permitea retragerea banilor şi păstrarea în contul titularului cardului folosit a întregii sume de bani.
