Raportul MCV remarcă atacurile la adresa independenţei justiţiei, dar şi „tentativele de legiferare discriminatorie”, arată Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), într-o analiză a raportului de ţară, făcută publică joi.
În raportul MCV prezentat miercuri este subliniat rolul Consiliului Superior al Magistraturii în apărarea independenţei justiţiei, dar şi a imparţialităţii şi reputaţiei magistraţilor, a precizat CSM.
„Se recomandă crearea unui fond special pentru sprijinirea financiară a magistraţilor în demersurile judiciare pentru apărarea reputaţiei şi independenţei”, se menţionează în documentul citat.
Potrivit CSM, Comisia a notat în raport „tentativele de legiferare discriminatorie”, prin exluderea parlamentarilor din rândul subiecţilor activi ai unor infracţiuni de corupţie.
Consiliul Superior al Magistraturii a decis elaborarea unui plan de măsuri privind recomandările făcute în raportul MCV.
„Plenul CSM a hotărât, în şedinţa din 23 ianuarie a.c. ca, pe baza Raportului tehnic detaliat care însoţeşte Raportul Comisiei Europene, Direcţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe, cu sprijinul celorlalte compartimente din cadrul Consiliului, potrivit atribuţiilor specifice, să elaboreze un plan de măsuri la nivelul CSM (inclusiv Inspecţia Judiciară, Institutul Naţional al Magistraturii, Şcoala Naţională de Grefieri)”, menţionează CSM.
Raportul MCV din acest an are un număr redus de recomandări a căror implementare revine CSM, marea majoritate fiind adresate Legislativului şi Executivului.
„Ca şi în ultimele rapoarte, Comisia Europeană constată menţinerea track recordului pozitiv la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Ministerului Public în general, şi al Agenţiei Naţionale de Integritate şi salută rezultatele Consiliului Superior al Magistraturii în îndeplinirea rolului său constituţional de garant al independenţei justiţiei, dar şi în eficientizarea sistemului judiciar, formarea magistraţilor şi a grefierilor, precum şi practica disuasivă a Secţiilor CSM în materie disciplinară”, a arătat CSM, într-un comunicat de presă transmis după prezentarea raportului MCV.
Reprezentanţii CSM au precizat că raportul are în vedere o perioadă de referinţă mai mare de un an, Comisia analizând evoluţiile nu doar de la ultimul raport care a fost publicat la 30 ianuarie 2013, ci şi de la documentul dat publicităţii la 18 iulie 2012.
Potrivit reprezentanţilor CSM, recomandările adresate puterilor legislativă şi executivă urmăresc consolidarea în continuare a rolului Consiliului.
„Spre deosebire de alte rapoarte anterioare, nu există recomandări adresate exclusiv CSM, recomandările privind reforma judiciară implicând colaborarea inter-instituţională a tuturor actorilor cu atribuţii în gestionarea sistemului judiciar”, a precizat sursa citată.
Totodată, reprezentanţii Consiliului au arătat că măsurile propuse de Comisie sunt în consonanţă cu obiectivele instituţiei şi cu nevoile sistemului judiciar românesc,” în vederea asigurării sustenabilităţii şi a ireversabilităţii reformei judiciare în România, întărirea statutului judecătorului şi procurorilor, şi a consolidării statului de drept şi a supremaţiei legii”.
Purtătorul de cuvânt al CE, Mark Gray, a declarat, miercuri, în prezentarea raportului MCV, că există încă îngrijorări legate de independenţa justiţiei în România, el subliniind că modificările la Codul penal au generat „îngrijorări majore” în legătură cu capacitatea de combatere a corupţiei.
„Există încă îngrijorări în legătură cu independenţa justiţiei şi există foarte multe exemple în ceea ce priveşte un grad de opoziţie la măsurile anticorupţie şi de integritate”, a afirmat Mark Gray.
El a arătat că amendamentele adoptate de Camera Deputaţilor în decembrie 2013 la Codul penal „au dus la îngrijorări majore în legătură cu capacitatea de combatere a corupţiei”.
Comisia Europeană a recomandat, în raportul MCV, ca obligaţia Executivului şi a Legislativului de a respecta independenţa justiţiei să fie inclusă în Constituţia revizuită şi ca prin noul statut al parlamentarilor să crească la maximum numărul de hotărâri judecătoreşti definitive care sunt executate.
