Companiile offshore prin intermediul cărora s-au realizat achiziţiile de acţiuni şi fraudarea patrimoniului companiei sunt controlate de Vîntu Sorin Ovidiu şi Ţurcan Octavian, conform anchetatorilor.
Ar fi 22 de astfel de firme offshore, potrivit Mediafax. Dintre acestea, 13 îl au ca beneficiar real pe omul de afaceri moldovean Octavian Ţurcan, trei pe Sorin Ovidiu Vîntu, cei doi fiind beneficiari reali şi la o altă companie offshore.
Alte două companii, una înfiinţată în 2003 şi alta în 2006 îl au ca beneficiar real pe Liviu Luca.
Conform referatului procurorilor, „Din declaraţiile depuse la deschiderea conturilor bancare şi din evidenţele departamentului de înregistrare a societăţilor din străinătate înscrisuri transmise de autorităţile judiciare cipriote în urma comisiei rogatorii internaţionale solicitate în cauză rezultă că toate companiile offshore prin intermediul cărora s-au realizat achiziţiile de acţiuni şi fraudarea patrimoniului S.C. Petromservice S.A. sunt controlate de Vîntu Sorin Ovidiu şi Ţurcan Octavian, care au contribuit astfel în mod nemijlocit la săvârşirea infracţiunii de delapidare”, scriu procurorii în referatul prin care cer arestarea preventivă a zece persoane, între care Sorin Ovidiu Vîntu, Liviu Luca şi Octavian Ţurcan”.
Companiile offshore sunt societăţi care, din raţiuni fiscale sau de confidenţialitate, sunt înmatriculate în afara statelor în care îşi desfăşoară activitatea comercială, în aşa numite „centre financiare offshore”. Statele în care se înfiinţează asemenea companii se caracterizează de obicei printr-o fiscalitate redusă şi prin formalităţi minime de ţinere a evidenţei contabile şi permit păstrarea confidenţialităţii adevăraţilor administratori şi asociaţi ai societăţilor (beneficiari reali/beneficiari efectivi în sensul prevăzut de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor şi de Directiva 2005/60/CE privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor şi finanţării terorismului).
Confidenţialitatea beneficiarului real al unei companii offshore este asigurată prin desemnarea unor acţionari nominali şi a unor directori nominali, care figurează în mod formal în actele constitutive ale companiei, însă nu au dreptul de a administra patrimoniul şi nu au nicio iniţiativă în activitatea acesteia. Sediul companiilor offshore se stabileşte în aceeaşi modalitate, prin atribuirea formală a adresei la care funcţionează directorul nominal.
Pentru a îngreuna identificarea beneficiarului real, o companie offshore poate figura, la rândul ei, ca acţionar sau administrator al unei alte companii, eventual înmatriculate în alt stat, procedeul putând fi repetat de mai multe ori, se mai arată în referat.
Toate formalităţile de înmatriculare a unei companii offshore se realizează prin intermediul unor agenţii specializate, care desemnează dintre angajaţii săi directorii şi acţionarii nominali, atribuie adresa la care urmează să funcţioneze compania şi se ocupă de ţinerea evidenţei contabile sau de plata impozitelor. Directorii nominali îşi închiriază practic numele, în schimbul unui onorariu, astfel încât unii dintre ei figurează în sute sau mii de societăţi comerciale, după cum la adresa agentului specializat figurează înmatriculate sute de alte societăţi.
În momentul desemnării, directorul nominal întocmeşte un document în care indică cine sunt adevăraţii acţionari ai companiei. De asemenea, adevăratul proprietar poate fi împuternicit să efectueze acte în numele companiei, în special operaţiuni bancare.
„Astfel, beneficiarul real controlează întreaga activitate a companiei, fie în mod direct, încheind acte în baza procurii şi dispunând efectuarea de plăţi bancare prin ordine de plata sau prin intermediul internet bankingului, fie în mod indirect, prin dispoziţii transmise directorului nominal.”, menţionează procurorii în referatul cu propunere de arestare preventivă a zece persoane în dosarul Petromservice.
Directiva 2005/60/CE a Parlamentului european şi a Consiliului din 26 octombrie 2005 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor şi finanţării terorismului impune statelor membre să adopte norme care să oblige instituţiile de credit să ia măsuri de cunoaştere a clientelei, incluzând verificarea identităţii clientului şi a beneficiarului real înainte de stabilirea unei relaţii de afaceri.
Aceste prevederi au fost transpuse în legislaţia internă prin Legea privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţarea terorismului din 2007 (The Prevention and Suppression of Money Laundering and Terrorist Financing Law of 2007), în baza căreia, la deschiderea unui cont bancar în această ţară, directorul nominal al unei companii offshore este obligat să indice beneficiarul real al companiei.
„Inculpatul Vîntu Sorin Ovidiu participa la întâlniri ca reprezentant al S.C. Petromservice S.A. şi angaja societatea în faţa partenerilor străini, aşa cum rezultă din mesajele de poştă electronică identificate cu prilejul percheziţiei informatice efectuate în cauză, care atestă şi că directorul general Şupeală Gheorghe îi era în fapt subordonat funcţional. Totodată, a rezultat că inculpatul Vîntu Sorin Ovidiu se implica direct în activitatea S.C. Petromservice S.A. şi îi dădea indicaţii inculpatului Luca Liviu cu privire la deciziile pe care urma să le ia, reproşându-i dacă acesta adopta o altă conduită”, se arată în rechizitoriu.
În aceste împrejurări, la scurt timp după ce în patrimoniul părţii vătămate a intrat suma de 323.059.381 euro obţinută din vânzarea activităţii de servicii petroliere, inculpaţii au acţionat pentru a transfera lichidităţile în patrimoniul unor companii pe care le controlau, în special SC Realitatea Media SA (14.200.000 de euro), SC Imobiliar Network 2002 SA (6.725.000 euro) şi SC GM Invest SA (1.300.000 euro).
Sorin Ovidiu Vîntu, Liviu Luca, omul de afaceri moldovean Octavian Ţurcan, fostul director general al Petrom Service Gheorghe Şupeală, fostul director financiar al Petrom Service Zizi Anagnostopol, omul de afaceri prahovean Mihai Sorin, Mihai Viorel Râmboacă, Răzvan Florin Râmboacă, Daniela Braşoveanu şi Ioan Bohâlţeanu, au fost reţinuţi pentru 24 de ore, acuzaţiile fiind de delapidare, complicitate la delapidare şi spălare a banilor.
