Potrivit unui comunicat transmis, miercuri seară, de Administrația Prezidențială, șeful statului a semnat, la data de 11 martie, mai multe decrete.
Acestea sunt următoarele: Decret pentru numirea în funcția de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a domnului Dimitrie-Bogdan Licu – pe o perioadă de 3 ani; Decret pentru numirea în funcția de adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a doamnei Maria Magdalena Militaru – pe o perioadă de 3 ani; Decret pentru numirea în funcția de adjunct al procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție a doamnei Mădălina Scarlat – pe o perioadă de 3 ani; Decret pentru numirea în funcția de adjunct al procurorului șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a doamnei Oana Daniela Pâțu – pe o perioadă de 3 ani.
Procedura de numire includea, pentru toate aceste funcții, și obținerea unui aviz (cu caracter consultativ) din partea CSM. Avizele transmise, la data de 10 martie, de la CSM către Administrația Prezidențială au fost pozitive pentru procurorii Militaru, Scarlat și Pâțu. În schimb, procurorul Licu a primit aviz negativ din partea CSM.
Față de această situație, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a reacționat imediat, miercuri, anunțând că își menține ideea de a-l propune, pentru funcția de prim-adjunct al procurorului general, pe Bogdan Licu. Ulterior, în aceeași zi, președintele Iohannis a acceptat această propunere.
Deși avizele CSM au doar rol consultativ, ele nu pot fi luate în derizoriu, întrucât Consiliul Superior al Magistraturii este, în România, “garantul independenței Justiției”. Iar potrivit Constituției, Justiția este cea de-a treia putere în stat și este independentă. Dacă punctul de vedere al CSM este ignorat, poate apare suspiciunea că unii reprezentanți de frunte ai Justiției – cum ar fi, de exemplu, prim-adjunctul procurorului general – ajung să fie subordonați puterii politice – adică președintelui țării sau ministrului Justiției.
Oricând se poate ignora avizul CSM
Chiar dacă avizul CSM este obligatoriu, acceptarea lui de către șeful statului nu este obligatorie. Pe baza acestei interpretări, este posibil ca, în orice altă situație, președintele României și ministrul Justiției, ambii fiind oameni politici, să nu țină cont de avizele emise de CSM și să numească în funcții importante pe acei magistrați agreați de partidul aflat la guvernare – sau poate chiar subordonați partidului.
Procurorul Licu, membru al unei organizații secrete?
Ministrul Cătălin Predoiu susține că Bogdan Licu merită să fie procuror general adjunct, din cauza modului cum s-a implicat în Dosarul Revoluției din Decembrie 1989.
“Relevant pentru desemnarea domnului procuror este modul în care acesta a înțeles să mobilizeze colectivul de procurori pentru soluționarea dosarelor vechi, context în care atitudinea candidatului, în raport cu dosarele istorice ale Ministerului Public, a fost exemplară (a se vedea modul de gestionare a informațiilor, de natură a satisface interesul public față de dosarul Revoluției”, a transmis Ministerul Justiției.
În schimb, Secția pentru Procurori a CSM și-a explicat avizul negativ acordat procurorului Licu prin faptul că acesta are anumite probleme care îl fac “nerecomandat” pentru funcția de prim-adjunct al procurorului general.
„Atât deficienţele de comunicare în situaţii concrete, cât şi menţinerea în spaţiul public a unei ambiguităţi raportat la apartenenţa la o organizaţie cu caracter secret şi cu privire la unele acuzaţii de plagiat, creează aparenţa unei persoane controversate”, se arată în motivarea deciziei Secției pentru Procurori a CSM.
Plagiatul nu este pedepsit de legea penală
La începutul acestui an, când a susținut interviul pentru funcția de prim-adjunct al procurorului general în fața unei comisii a Ministerului Justiției, Bogdan Licu a încercat să minimalizeze gravitatea acuzației că și-ar fi plagiat teza de doctorat, motivând că fapta de plagiat nu este pedepsită de legea penală. „Nu am fost profesor, nu am folosit nici măcar acronimul de dr. în afară de CV”, a explicat Bogdan Licu. Titlul de doctor i-a fost acordat de Academia SRI.
Licu recunoaște că a fost mason
La data de 2 martie a.c., când a fost audiat de Secția pentru Procurori a CSM, Bogdan Licu a recunoscut că a fost membru al Masoneriei. El a susținut însă că a demisionat din această organizație în anul 2012, cu un an înainte ca CSM să stabilească regula că magistrații trebuie să mărturisească, în declarația lor de interese, dacă sunt membri ai Masoneriei. “Mi-am dat demisia de acolo și acest lucru se găsește la dosarul pe care fiecare fost mason, să spun așa, îl are la Marea Lojă”, a explicat Bogdan Licu.
