INTERVIU Camelia Bogdan, judecătoarea care l-a condamnat pe Dan Voiculescu

Judecătoarea Camelia Bogdan a cunoscut o mare admirație din partea publicului atunci când l-a condamnat pe Dan Voiculescu în dosarul ICA.

Share

Cristian Franț 0 comentarii

Actualizat: 27.07.2018 - 11:14

Cu timpul, însă, oamenii acestuia dar și sistemul din care face parte au cam șters acel entuziasm și s-a ajuns ca această curajoasă judecătoare să fie exclusă din magistratură. De două ori.

Judecătoarea spune că a supărat Sistemul și, întrebată fiind dacă acest ”Sistemul” are și sprijinul Serviciilor Secrete, Camelia Bogdan a descris în mare probele depuse în diversele dosare penale deschise chiar în urma plângerilor sale, dar care sunt nelucrate de organele competente. Dar, povestea acestei judecătoare nu ar putea-o spune nimeni mai bine decât ea însăși.

 

Haideți să plecăm de la prima excludere, o scurtă cronologie dacă ați putea face

În prima mea excludere din magistratură am fost deferită CSM pentru că am predat anticorupție funcționarilor APIA, APIA fiind cu personalitate juridică de sine stătătoare și care nu era parte civilă sau parte vătămată din dosarul domnului Dan Voiculescu. Este vorba despre dosarul ICA, așa cum este el cunoscut. De altfel eu am fost trimisă în fața CSM pentru un conflict de interese dar Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a operat cu confuzia între incompatibilitate, înțelegând prin aceasta cumul de funcții, adică a preda în afara învățământului universitar în acepțiunea CSM înseamnă că am cumulat funcții și conflictul de interese.

Conflictul de interese presupune că am urmărit un interes personal, judecând un dosar. CSM m-a exclus din magistratură pentru că am fost incompatibilă dar, din toată hotărârea transpare că am fost dată afară pentru că am soluționat o cauză după ce am predat unei părți din proces. Dacă afirmațiile ar fi fost adevărate aș fi fost pasibilă de luare de mită, de spălare de bani dimpotrivă plângerile împotriva mea la DNA au fost clasate.

Deci s-a constatat că nu există nici o legătură între soluția pronunțată în dosarul domnului Dan Voiculescu și împrejurarea că, în calitate de expert al Comisiei Europene, am predat anticorupție funcționarilor Statului într-un program al Băncii Mondiale.

După aceea, la Înalta Curte de Casație și Justiție s-a reținut în mod concret această împrejurare și situația de fapt a fost astfelt încadrată încât să nu reiasă nici un dubiu că aș fi predat în scopul obținerii unor foloase patrimoniale. Practic din considerentele deciziei ÎCCJ rezultă că abaterea care s-a reținut în sarcina mea, pentru care am fost trimisă în mod nelegal la Curtea de Apel Târgu Mureș, este aceea că aș fi predat în afara învățământului universitar, este o incompatibilitate de natură a atrage o sancțiune disciplinară dar în nici un caz un conflict de interese. S-a stipulat foarte clar că nu am luat bani de la o parte din proces.

Dar magistrații care predau la INM predau în afara sistemului de învățământ universitar?

În acepțiunea ICCJ, dacă ar fi riguroasă, în această accepție da INM-ul funcționează în afara Constituției. Asta deoarece, potrivit art 125 din Constituție, ca judecător îți este interzis să cumulezi o altă funcție, cu excepția celei de cadru didactic în învățământul universitar. Ca să fiu pe linia lor de argumentare, dacă ar fi consecvenți, s-ar considera că și INM-ul funcționează în afara legii și magistrații care exercită activități în cadrul INM funcționează în afara Constituției.

CSM vi-a dat sancțiunea maximă: excluderea din magistratură. De ce maximă, ați mai avut abateri, sau e prima sancțiune?

Nu am mai avut nici o abatere disciplinară. De altfel eu sunt un judecător care nu a avut restanțe în activitate, și ICCJ a reținut că la dosarul meu profesional există numai calificative de ”foarte bine” și nu doar atât: a reținut activitatea mea extrajudiciară, faptul că sunt doctor în drept din anul 2009, că sunt expert al Comisiei Europene, că am absolvit cursuri de recuperare a prejudiciului infracțiunii în programe ale Băncii Mondiale, toate acestea au conturat această impresie că excluderea – pronunțată din prima de către CSM – a fost o sancțiune ilegală.

 

”Toate drepturile procesuale mi-au fost încălcate și s-a încercat denigrarea mea pe orice cale!”

Dumneavoastră cum o considerați?

O sancțiune ilegală. Există foarte mulți judecători care sunt chemați ca lectori – nu doar în România ci în întreaga lume civilizată – spre exemplu eu acum sunt invitată ca lector la un seminar organizat de mai multe entități la Cambridge. Este semninarul la care particip și voi interveni cu tema ”Confiscarea în procesul penal”. Primesc foarte multe invitații, atât în țară cât și în străinătate, există foarte mulți judecători care participă în țară la seminarii organizate sub egida unor entități private deoarece materia recuperării produsului infracțiunii și materia combaterii corupției constituie obiectul de activitate al mai multor ONG-uri, SRL-uri care atrag fonduri din străinătate și organizează semniarii. Sunt invitați ca lectori magistrații care au practică în domeniu. Chiar judecătorul, vicepreședintele ICCJ, Gabriela Bogasiu, a fost lector într-un seminar organizat de Freedom House, judecătorul Daniel Grădinaru de la ICCJ a intervenit ca lector la un seminar organizat de un SRL fix în domeniul în care am predat și eu. Nu s-a mai întâmplat niciodată ca un judecător să primească o sancțiune pentru că a diseminat astfel de informații.

Să înțeleg că a fost o răzbunare personală atunci?

Mai degrabă o execuție, mai ales că, în practica ICCJ, în practica Completului de 5 judecători au fost situații de judecători acuzați de incompatibilitate erau asociați, aveau SRL-uri, conduceau afaceri în paralel cu activitatea de judecător și chiar cumulau funcții și au fost sancționați cu avertisment!

Deci, chiar dacă s-ar fi inventat o posibilă abatere în sarcina mea sancțiunea mutării disciplinare sau sancțiunea excluderii din magistratură sunt cu totul disproporționate!

Practic s-a dorit cu orice chip ca eu să fiu înlăturată din sistem.

O primă încercare eșuată, dar a urmat o nouă acțiune...

Este vorba despre un dosar din 2016 în care am intrat în locul unei colege, Georgiana Tudor, ea citase cu mandat de aducere martorii iar eu i-am audiat. Colega mea nu s-a putut prezenta la termen deoarece a fost aleasă pentru programul oferit de către Ambasada SUA – la care participasem și eu cu un an înainte – ”Vizitatori internaționali”. Dumneaei a fost trimisă de Ambasada SUA să se perfecționeze pe o perioadă de două săptămâni. Martorii fuseseră citați cu o lună și jumătate înaintea intrării mele în sală, dacă îmi amintesc bine șapte martori citați pentru acel termen, dintre care patru cu mandat de aducere.

 

Exista pericolul unei sancțiuni la CEDO

Fiind citați cu mandat de aducere era inconsecvent să nu-i audiați și să-i recitați la un alt termen?

Ar fi fost o problemă de disfuncționalitate a Instanței: problema care s-a pus a fost ce fac eu ca judecător desemnat prin hotărârea Colegiului de Conducere când susbstitui la un termen un judecător? Aplic Codul de procedură penală și standardele CEDO – respectiv respect dreptul la un proces echitabil – sau mă fac că judec și sunt pasibilă de o delegare de dreptate: fie spunând martorilor să se ducă acasă și să fie, din nou, citați de către judecătorul de complet, fie audiind formal martorii spunându-i că, pentru ca România să nu fie pasibilă de o sancțiune la CEDO, vor fi reaudiați de judecătorul de complet.

M-am consultat cu colega mea titulară de complet, Georgiana Tudor, și am discutat, în prealabil, cu președintele de secție, pe parcursul procesului discutând și cu președintele de instanță, Lia Savonea, actualmente membru CSM și am convenit că aceasta este interpretarea exactă pentru ca instanța, Curtea de Apel București, să nu fie pasibilă și să nu fie responsabilă pentru o viitoare condamnare la CEDO, soluția este ca, dacă intru, audiez martorii pentru respectarea standardelor CEDO este important ca eu să fiu judecătorul care să pronunț verdictul. Repet nu a fost alegerea mea să intru în locul doamnei Georgiana Tudor. Nu a fost decizia mea să nu se respecte regulamentul la nivelul CAB, unde este o practică: atunci când lipsește un judecător în loc să se respecte planificarea și listele de permanență și hotărârea de colegiu prin care sunt judecătorii anume desemnați pe planificarea de permanență se adoptă această practică se înlocuiesc judecători prin hotărârea Colegiului de Conducere. Un judecător desemnat prin hotărârea Colegiului de Conducerea poate fi pasibil de delegare de dreptate în măsura în care refuză să intre într-un dosar, sau doar intră și se face că administrează justiție. Nu a fost cazul meu.

Eu m-am comportat și am fost în asentimentul judecătorului titular de complet, ca un judecător titular de complet, adică audiez un martor, pregătesc audierea unui martor, aloc timp pentru studierea dosarului și, ca să respect standardele CEDO, rămân să judec acel dosar. Este soluția pe care o apreciez ca fiind corectă pentru că nu pot fi justițiabilii târâți pe drumuri pentru că judecătorii pleacă pe la perfecționări.

Cum s-a ajuns la cercetarea IJ de data aceasta?

IJ a mai fost sesizată pe parcursul soluțiunării cauzei tot de către notarul Jean Andrei, a verificat toate aspectele din oficiu, inclusiv repartizarea aleatorie a dosarelor, toate posibilele încălcări procedurale. Nu s-a găsit nimic. Judecătorul titular de complet, Georgiana Tudor, s-a întors de la seminar dar a considerat că este firesc ca dosarul să rămână la mine, nu a făcut nicio sesizare la Colegiu că ”i s-a furat dosarul”.

Am adus și în discuția părților din dosar necesitatea respectării standardelor CEDO, pe parcursul soluționării cauzei, respectiv perioada ianuarie-mai 2016. Nu a existat nicio cerere de recuzare împotriva mea. Dimpotrivă, procurorul de ședință a pus concluzii la ICCJ împotriva motivelor de apel ale unora dintre inculpați apreciind că acest complet condus de mine a fost legal compus. Altfel spus, că eu eram judecătorul în măsură să judec cauza. ICCJ mi-a casat hotărârea la mai bine de un an de la pronunțarea verdictului, eu mi-am motivat-o în termenul procedural, IJ a fost sesizată la vreo 5 luni după pronunțarea deciziei de către mine, repartizarea a durat cam o săptămână către judecătorul Sănduța Poelincă, toate aceste aspecte au arătat că s-a dorit coordonarea unei noi excluderi din magistratură

 

IJ ar fi avut obligația să se sesizeze din oficiu

Dar cine a sesizat IJ?

Același notar, Jean Andrei, care mai sesizase odată IJ în aprilie 2018, dar atunci nu sesizase împrejurarea că nu eu trebuie să judec cauza ci doamna Georgiana Tudor. A mai formulat o nouă sesizare!

Dar în timpul judecării cauzei n-au formulat o astfel de excepție?

În timpul judecării cauzei nici una dintre părți nu a invocat așa ceva și nici notarul de la care am dispus ridicarea unor înscrisuri. Mai mult, înainte de a pronunța decizia în dosar, IJ a pronunțat o soluție de clasare la plângerea notarului Jean Andrei. IJ dacă ar fi constatat la acel moment că ar fi vorba despre nelegala compunere a completului de judecată ar fi avut obligația să se sesizeze din oficiu.

IJ a decis, totuși, în urma acestei ultime sesizări să deschidă acțiune împotriva dvs la CSM...

Pe tot parcursul anchetei disciplinare eu nu am avut acces la dosar deși m-am prezentat în repetate rânduri la sediul IJ, mi s-au stabilit termene la care făceam dovada că sunt expert al Comisiei Europene într-un program în materia combaterii corupției în Albania sau că particip la un seminar în domeniul combaterii criminalității informatice... mi-au fixat termene la date la care se știa sigur că eu nu mă voi putea prezenta. M-am apărat evidențiind că același inspector, Sănduța Poelincă, este judecătorul care a pronunțat o rezoluție de clasare față de domnul judecător George Matei pe o situație de fapt în care mai puternic s-ar fi putut invoca principiul necontinuității, pronunțarea unei contestații în anulare. Același inspector judiciar pe aceiași situație de fapt, a pronunțat soluții diametral opuse.

Mai mult decât atât, am aflat despre începerea cercetării disciplinare de la Antena 3 deși cercetarea disciplinară are un caracter confidențial. Toate drepturile procesuale mi-au fost încălcate și s-a încercat denigrarea mea pe orice cale!

În fața CSM nu am avut nicio șansă să mă apăr deoarece s-a suspendat prima dată acțiunea, pentru a rămâne definitivă la ICCJ excluderea decisă în primul dosar, probabil erau convinși de o soluție care să le susțină cele decise. Ulterior s-a repus cauza pe rol...

Neprocedural...

Neprocedural. Din oficiu deși art 49 alin 7 din legea 317/2004 CSM trebuie să judece conform Codului de procedură civilă. Ceea ce aduce în discuție principiul disponibilității, adică judecătorul nu se poate sesiza din oficiu, ci doar partea poate cere reluarea procesului ori, nici eu nici IJ nu cerusem repunerea pe rol. În același trend s-a continuat cercetarea mea disciplinară prin respingerea cererii Asociației ”Forumul Judecătorilor” de a interveni în apărarea mea. În aceiași zi s-a respins cererea de intervenție – după ce în urmă cu un an s-a admis cererea de intervenție nu doar a Forumului Judecătorilor ci și a FACIAS și a GIP, în prima mea excludere din magistratură – dintr-o dată s-a considerat că este inadmisibilă cererea!

Respingându-se cererea de intervenție ca inadmisibilă și Asociația ”Forumul Judecătorilor” formulând recurs ar fi fost obligtoriu, potrivit art. 64 alin 4 Cpc, trimiterea de îndată a cauzei în recurs și suspendarea cauzei. S-a ingorat această suspendare legală care trebuie să opereze de drept.

Mie mi s-a respins dreptul la apărare, am primit un termen foarte scurt, mi-a fost comunicată încheierea la ora cinci, după terminarea programului de lucru al instanței, vinerea, în condițiile în care eu aveam termen luni. Avocatul meu a făcut o cerere arătând că este în imposibilitate să-și asigure substituirea, a venit cu mine pentru sprijin moral o doamnă judecător de la CAB, Lucia Ana Maria Zaharia dar a cerut, totuși, în măsura în care ne judecăm la acel termen, să se amâne pronunțarea pentru depunerea de concluzii scrise. Amânarea ar fi fost obligatorie potrivit art. 222 Cpc.

Și aceste dispoziții au fost încălcate cu bună știință de către Secția pt Judecători a CSM și s-a pronunțat această decizie a excluderii mele din magistratură.

 

”Îmi voi pregăti apărarea cu minuțiozitatea cunoscută”

Ați atacat-o?

Am atacat la ICCJ atât prima încheiere, prin care s-a respins cererea de intervenție a Forumului Judecătorilor. Dacă voi câștiga acest prim dosar, atunci excluderea din magistratură rămâne fără obiect. Dar ca să câștig trebuie să am încrederea că ICCJ respectă Cpc, inclusiv invocarea de excepții de neconstituționalitate în măsura în care CEDO va aplica și pentru România Protocolul 16 ca și pentru alte țări ale Consiliului Europei astfel că voi avea posibilitatea să cer CEDO evize ”ex ante” și să nu mai aștept ca la prima excludere... îmi voi pregăti apărarea cu minuțiozitatea cunoscută.

S-ar putea ca, în tot acest timp, IJ să mai pregătească ceva cercetări ce să vă vizeze...

M-au anunțat că a mai fost clasată o investigație la sesizarea ministrului Justiției dar nu mi-au comunicat în ce a constat acea investigare. Dar mă voi adresa instanței pentru că nu mi se comunică în ce a constat investigația față de mine.

Sunt în continuare țintă...

În dosarul Ultra PRO Computers, care mi-a atras a doua excludere din magistratură, am descris pentru prima oară în jurisprudența noastă cum Justiția din România este deturnată în scopul spălării banilor. Mașinăria de spălat bani din românia generată de procedura ordonanței de plată și de procedura falimentului. Eu chiar am cerut ca hotărârea mea din aceată cauză am cerut să fie comunicată tuturor judecătorilor care au pronunțat acele ordonanțe de plată pentru a-i face atenți la indiciile de spălare de bani.

Dar de ce credeți că v-au luat la țintă?

O percepție este că din cauza soluției pronunțate în dosarul domnului Voiculesc, de altfel acesta a anunțat că toți criminalii care, în acepția lui, privează de libertate oamenii pe nedrept, vor plăti, este o afirmație în raport cu care voi formula o nouă cerere de apărare a reputației.

Dar convingerea mea este că eu sunt un judecător care judec și soluționez cauzele introducând și justificând importanța derulării unor investigații financiare pentru a găsi exact sursa banilor. Așa că eu analizez un dosar pornind de la traseul banilor, eu am pronunțat ordine de confiscare a produsului infracțiunii, sub imperiul vechiului cod penal condamnându-l pe domnul Ștefan Vida la 12 ani de închisoare, dosarul Loteria, dosarul domnului Dan Voiculescu în care am indisponibilizat banii din Fondul Creșcent și am sesizat organul de urmărire penală să aducă banii la Bugetul de Stat, am văzut că privatizarea Rafo nu a fost decât un transfer între două firme, dosarul Tender și am demonstrat cum se spălau conturile fostei Securități în dosarul BCR unde am considerat că SRI trebuie să gestioneze acest fond, legea indicând-o ca și continuarea fostei Securități. Neaducând banii la Bugetul de Stat am considerat că SRI trebuie să răspundă! Eu am indisponibilizat contul generator de acești bani, deci am lovit chiar în inima corupției și am deranjat atât interesele politice cât și interesele economice ale fostei Securități.

Deci nu cred că este vorba doar despre cazul domnului Dan Voiculescu.

 

”Inculpații au acces la serviciile anumitor judecători”

Întregul sistem se revoltă împotriva unui judecător care știe cum să caute și să ia banii din tot felul de spălări de bani?

Este convingerea mea sinceră, deranjez interese și deranjez persoane din sistemul judiciar care protejează aceste interese

Adică? Mai exact?

Inculpații au acces la serviciile anumitor judecători. Eu, în cauza mea, am făcut dovada apartenenței la MLR a domnului inspector șef (al IJ n.n.), am făcut dovada purtării mai îndoielnice a unor persoane din CSM sau de la ICCJ, chemate să se aplece asupra soluționării cauzelor mele dar organele de urmărire penală nu au făcut nimic! Nici măcar în dosarul în care mi-a fost deschisă corespondența! Dosarult a fost trenat de către domnul judecător Daniel Grădinaru de 2 ani de zile.

Apreciez că este vorba despre securizarea unor poziții ca urmare a protejării unor interese... În plus eu am făcut dovada că inspectorul șef e și mason, am depus dovezi și am cerut să se constate cine este nașul dumnealui, căci la noi este un fel de ”secretul lui Polichinelle” că acești oameni acționează sub oblăduirea și sub coordonarea unor oameni din servicii și, de aceea, la noi corupția este sistemică...

Deci presiunile asupra dumneavoastă vin și din partea serviciilor de inteligence?

Eu nu am avut această impresie soluționând vre-un dosar. Cu toate acestea, după ce am fost exclusă din magistratură și după ce această hotărâre prin care eu am intrat în  locul unui coleg, după un an de zile mi s-a casat de ICCJ mi s-a adus la cunoștință și, de fapt a fost publicat și pe Luju.ro, că doi dintre judecătorii acestei cauze, foarte apropiați de soția notarului Jean Andrei, președinta Tribunalului București, Laura Andrei, respectiv judecătorii Rodica Aida Popa și Ionuț Matei au fost șefi ai structurii de Securitate, actualul șef din cadrul Structurii de Securitate a SRI fiind un judecător specializat în drept civil, respectiv doamna președinte Cristina Tarcea și, nu în ultimul rând mi s-a adus la cunoștință, și am cerut verificarea dar se tergiversează aceste verificări, că domnul Ionuț Matei este și membru al Marei Loje Naționale a României, făcând parte din aceiași lojă, respectiv Loja 98 Sfântu Gheorghe din care face parte și inspectorul șef Lucian Netejoru.

Dar, repet, eu nu sunt organ de urmărire penală...

Corect, dar ca percepție generală, românii se întreabă clar: doar infractorii aceștia păpușează oamenii de Justiție, cum ziceați, pentru a-și apăra interesele infracționale, sau au sprijin și de la Serviciile Secrete?

Acest fapt ar trebui demonstrat. Și eu cunosc în ansamblu problema, nu mi se întâmplă doar mie. Probleme este că vorbim de un grup foarte bine structurat, caracatița este atât de bine coordonată iar noi, cei care acționăm de partea legii, ne este frică să facem dreptate...

Eu am sentimentul că, în momentul de față, în România nu se dorește și nu suntem lăsați să construim un Stat de Drept. Eu nu am percepția că aici este intaurată domnia Legii.

Dar pentru a avea un Stat de Drept și pentru a instaura Domnia Legii apreciez că  procurorii și organele de urmărire penală trebuie lăsați să își facă treaba. Din punctul meu de vedere în ceea ce mă privește s-au făcut atât de ICCJ și CSM dar, cu mai mare putere de către DNA, atâtea încălcări ale legii încât se dorește cu putere să fiu marginalizată și înlăturată din sistem.

 

Demersul alegerii noului șef al DNA este lipsit de transparență

O ultimă întrebare, situația de la DNA, patru nominalizați, cum o comentați?

Consultand site-ul MJ, la adresa aceasta, nu am regăsit publicate proiectele domnilor candidați. 

În acest  context, apreciez că demersul  alegerii viitorului procuror-șef al DNA este lipsit de transparență, raportându-mă la importantă funcției vizate de candidați. 

Cum nu am pronunțat nicio hotărâre că urmare a  rechizitoriilor domnilor candidați, necunoscand ex propiis sensibus dosarele de mare corupție deferite instanțelor în care au fost valorificate raționamentele juridice ale acestora,  sper că la alegerea ce urmează a fi făcută de Ministerul Justiției să fie avută în vedere necesitatea garantării dezideratului Criminalitatea nu produce venituri (CRIME DOES NOT PAY). Ar trebui utiilizate mecanismele de confiscare fără condamnare, mai ales că, de-a lungul anilor, multe dintre cauzele DNA și PIICCJ  s-au prescris/denunțătorii au rămas cu banii s.a.

Or, Statul român cunoaște instituția confiscării fără condamnare, obligația de a confisca fiind dictata în termeni imperativi.

Având în vedere că în România corupția este un flagel ce macină întreagă societate precum și împrejurarea că fiecare dintre candidați a ocupat funcții de conducere în structurile de conducere ale PIICCJ/DNA,  procedura de evaluare nu ar trebui să aibă un caracter formal, mai ales că pe rolul DNA- Structura Centrală este înregistrat și denunțul penal pe care l-am formulat împotriva Ministrului Justiției pentru deturnarea transpunerii Directivei nr.42/2014  privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană și pentru multiplelele tentative de dezincriminare a abuzului în serviciu, cu ignorarea standardelor ONU în materie. 

 

Precizez că pentru netranspunerea Directivei a IV-a anti-spălare de bani,  din accesarea surselor deschise rezultă că Comisia Europeană cere amendarea României cu 1,8 milioane de euro plus 21.000 de euro zilnic pentru fiecare zi în care nu transpune directiva privind spălarea banilor,  în fața Curții Europene de Justiției pentru neimplementarea directivei (CJUE), responsabilitatea netranspunerii conforme a Directivei revenind Guvernului României.

Termenul pentru transpunerea de către statele membre în legislațiile lor naționale a celei de a patra directive privind combaterea spălării banilor a expirat în data de 26 iunie 2017. Apreciez că este nedemn că cetățenii României să plătească excesul de putere al autorităților. Reprezentanții Guvernului trebuie să aibă reprezentarea exercitării cu bună-credință a mandatului, precum și a consecințelor de natură penală a exercitării în mod discreționar a funcției.

 

Sper că viitorul procuror-șef al DNA să îndeplinească și standardele morale necesare îndeplinirii atributelor cu care a fost investit.

 Din accesarea surselor deschise am aflat, de altfel, că domnul Ministru al Justiției și-a exprimat în mod public preferință pentru candidatul care nu provine din cadrul DNA și că a recunoscut întâlnirea cu domnul procuror Cristian Lazăr înainte că domnul procuror să se înscrie la concurs ( n.n. este un candidat care provine de la PIICJ, structura pe care am chemat-o în calitate de pârât în dosarele nr.14485/3/2018 și 280/133/2018, înregistrate pe rolul Curții de Apel  Cluj, pentru că nu acordă importanța cuvenită mecanismelor de aducere la bugetul de stat a produsului infracțiunii, într-o țară în care corupția este sistemică și care se află în topul sărăciei în Europa. M-a surpins că acesta este criticat de Antena 3, mai ales că a cerut instanțelor judecătorești redeschiderea urmării penale privind presupusa divulgare a secretului deliberarii în dosarul ICA, la cererea GRIVCO, entitate ce nu avea nicio calitate procesuală.   

În plus,  toate declarațiile persoanelor audiate în dosar, care aveau caracterul de informații confidențiale,  dosarul nefiind deferit instanțelor judecătorești, au fost devoalate portalului LUJU și postului TV ANTENA 3).

Comentarii

loading...