Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a denunţat extrem de violent expansionismul Rusiei, la Adunarea Generală a ONU, acuzând Moscova că-şi exploatează votul de veto din Consiliul de Securitate ca pe un „permis de a ucide”, relatează Mediafax.
Şeful statului ucrainean a denunţat drept o „încălcare brutală” a legii internaţionale anexarea Crimeei de către Moscova, anul trecut, în discursul pe care l-a susţinut în faţa membrilor Adunării Generale a ONU marţi, acuzând Organizaţia Naţiunilor Unite că a eşuat să răspundă în mod adecvat acestei încălcări, relatează postul Radio Free Europe-Radio Liberty în pagina electronică.
Eforturile ONU de a pedepsi Rusia pentru acţiunile ei în Ucraina au fost zădărnicite din cauza puterii de a opune un vot de veto – acordate Moscovei ca membru permanent al Consiliului de Securitate, a denunţat el.
„Abuzarea dreptului de veto, folosirea lui ca permis de a ucide, este absolut inacceptabilă”, a subliniat Poroşenko, adresându-se Adunării în engleză.
El a susţinut acest discurs după ce Ucraina a depus eforturi să obţină o restricţionare a utilizării de către Rusia a acestui vot de veto. La baza acestor eforturi s-a aflat o iniţiativă a Franţei de a-i convinge pe ceilalţi patru membri permanenţi ai Consiliului – Marea Britanie, Statele Unite, China şi Rusia – să nu-şi folosească votul de veto în legătură cu probleme care privesc comiterea unor atrocităţi în masă.
Rusia s-a opus unei rezoluţii a Consiliului de Securitate al ONU care critica referendumul, denunţat în întreaga lume, care a precedat anexarea Peninsulei ucrainene Crimeea de către Kremlin în martie 2014.
Moscova a opus un vot de veto şi unei rezoluţii prin care s-ar fi creat un tribunal care să-i judece pe cei care se fac vinovaţi de doborârea, în iulie 2014, a zborului MH17 al Malaysian Airlines în estul Ucrainei şi de uciderea tuturor celor 298 de persoane de la bord.
Kievul şi Occidentul suspectează că aeronava a fost doborâtă cu ajutorul unui sistem de rachete de tip Buk, furnizat separatiştilor proruşi de către Moscova. Însă Rusia dezminte aceste acuzaţii şi că-i susţine pe rebeli.
„Votul de veto nu trebuie să devină un act de graţiere şi de iertare pentru crime, care să poată să fie folosit oricând şi (care să fie) scos din mânecă pentru a evita o pedeapsă corectă”, a subliniat Poroşenko.
În acest discurs energic şi fără menajamente, Poroşenko a subliniat că, în pofida dezminţirilor Rusiei că este implicată militar în Ucraina, „nu există nicio îndoială” că Moscova poartă „un război agresiv împotriva ţării mele”.
„Vreau să subliniez: nu este un război civil sau un conflict intern”, a spus el, referindu-se la modul în care cataloghează Kremlinul conflictul armat din estul Ucrainei.
„Terorişti şi mercenari”
În contextul în care în centrul reuniunii Adunării Generale a ONU, care marchează 70 de ani, se află lupta împotriva militanţilor Statului Islamic (SI), Poroşenko a încadrat conflictul dintre Kiev şi rebelii proruşi în campania mai largă împotriva terorismului.
Rusia i-a prezentat în mod repetat pe separatişti ca luptători ai rezistenţei faţă de Guvernul prooccidental care a ajuns la putere după ce fostul preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici – un aliat al Kremlinului – a fost înlăturat de la putere, în februarie 2014, prin proteste de stradă violente.
„Agresiunea Rusiei împotriva ţării mele a continuat prin finanţarea teroriştilor şi mercenarilor şi (livrarea) de armament şi echipament militar grupărilor armate ilegale din” regiunea Donbas, în estul Ucrainei, a denunţat el.
Delegaţia rusă nu a fost prezentă în sală la discursul lui Poroşenko, potrivit presei ucrainene şi ruse. De asemenea, oficialii ucraineni nu au asistat la discursul susţinut de către preşedintele rus Vladimir Putin în faţa membrilor Adunării cu o zi înainte.
Poroşenko a criticat afirmaţiile lui Putin cu privire la escaladarea eforturilor globale în lupta împotriva terorismului, pe care preşedintele rus a acuzat Statele Unite că le favorizează – prin forjarea unor alianţe cu grupări care nu inspiră încredere din Siria, devastată de război, dar şi din alte ţări din Orientul Mijlociu.
„În ultimele zile am auzit o declaraţie conciliantă din partea Rusiei, în care, mai ales, ea îndemna la crearea unei coaliţii antiteroriste şi avertiza împotriva pericolelor flirtului cu teroriştii. O poveste frumoasă, dar greu de crezut”, a ironizat Poroşenko, în aplauzele audienţei.
„Adevărul e de partea noastră”
Poroşenko a înscris confiscarea Crimeei de către Rusia şi insurgenţa prorusă din estul Ucrainei în cadrul unei strategii mai largi a Kremlinului de a destabiliza guverne din fosta sa curte sovietică.
„Cu scopul de a-şi păstra influenţa asupra ţărilor vecine, Rusia a creat, de zeci de ani, în mod deliberat, în jurul ei, o centură de instabilitate”, a denunţat Poroşenko.
Ca exemple, el a citat enclava etnică armeană din Azerbaidjan Nagorno-Karabah, revendicată de ambele foste republici sovietice, regiunea separatistă moldoveană Transnistria şi regiunile separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud, în care sunt staţionaţi militari ruşi.
„Toate acestea sunt conflicte îngheţate, susţinute ori în care Rusia este direct implicată”, a subliniat Poroşenko.
Forţele ucrainene şi rebele s-au acuzat reciproc de încălcări repetate ale unui armistiţiu încheiat în februarie la Minsk, însă în prezent ambele părţi respectă, în mare, armistiţiul reînnoit care a intrat în vigoare pe 1 septembrie.
Poroşenko a cerut o acţiune „globală” de asistare a Ucrainei aflate în acest impas, insistând că Kievul are nevoie de „solidaritate şi asistenţă, instrumente cu adevărat puternice împotriva agresiunii şi nedreptăţii”.
„Ucraina va învinge cu siguranţă, pentru că adevărul este de partea noastră, dar vom face acest lucru mult mai rapid dacă simţim susţinerea şi solidaritatea întregii comunităţi internaţionale”, a declarat şeful statului ucrainean.
El a cerut retragerea trupelor şi echipamentelor ruseşti din Ucraina, dar şi un „acces integral (al membrilor misiunii de) monitorizare OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa)” în zone aflate sub controlul separatiştilor şi „controlul deplin al Ucrainei asupra frontierei sale de stat cu Rusia”.
„Libertate, pace, respect pentru suveranitate şi integritate teritorială – Ucraina nu cere altceva”, a subliniat Poroşenko. „Şi nu se va mulţumi cu mai puţin de-atât”, a promis el.
