Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Nervozitatea televizată a lui Erdogan

Preşedintele Erdogan, desigur nemulţumit de datele unui sondaj Sonar potrivit căruia partidul său, AKP, la putere, ar putea să nu obţină majoritatea la scrutinul din 7 iunie, a acuzat New York Times de ingerinţă în afacerile Turciei după apariţia unui editorial care îl acuză de o campanie de represiune înaintea alegerilor.

Share

Gabriela Anghel 0 comentarii

Actualizat: 26.05.2015 - 23:16

Preşedintele Erdogan, desigur nemulţumit de datele unui sondaj Sonar potrivit căruia partidul său, AKP, la putere, ar putea să nu obţină majoritatea la scrutinul din 7 iunie, a acuzat New York Times de ingerinţă în afacerile Turciei după apariţia unui editorial care îl acuză de o campanie de represiune înaintea alegerilor.

Într-o controversă asupra drepturilor media în Turcia înaintea alegerilor din 7 iunie, preşedintele Recep Tayyip Erdogan a reacţionat violent la un editorial „nepoliticos” din New York Times de săptămâna trecută spunând: „Să daţi ordine în Statele Unite” şi „Ca ziar, trebuie să vă cunoaşteţi locul”. Într-un discurs televizat ţinut la Istanbul, şeful statului turc a declarat că „vă amestecaţi în afacerile Turciei scriind aşa ceva. Publicând acest editorial, aţi depăşit limitele libertăţii”. Adică „presa e de vină” în varianta turcă?

New York Times a publicat vineri un editorial intitulat „Nori sumbri asupra Turciei”, profund critic faţă de regulile lui Erdogan şi în care îl acuză de o campanie de represiune înaintea sondajelor. „Statele Unite şi alţi aliaţi din NATO ai Turciei ar trebui să îi ceară (lui Erdogan) să se deturneze de la această cale destructivă”. Ceea ce l-a făcut pe Erdogan să explodeze:

„Cine sunteţi? Puteţi spune ceva de genul ăsta pentru administraţia americană?”. Editorialul face referire la atacurile lui Erdogan asupra Dogan Media Group - care deţine Hurriyt Daily News – pentru acoperirea pedepsei cu moartea pronunţate de Egipt contra fostului preşedinte Mohamed Morsi. Într-o declaraţie rară, preşedintele onorific al Dogan Media Group, Aydin Dogan, 79 ani, a declarat luni că unii politicieni „încearcă să ne stigmatizeze ca fiind un adversar fără să ofere nici cea mai mică justificare”.

„Nu ne vom putea continua existenţa decât într-un mediu liber, sub garanţia legii”, a mai precizat el, promiţând o „poziţie egală” faţă de toate partidele. „Nu suntem nici sfidători faţă de preşedinte şi deciziile Partidului Dreptăţii şi Dezvoltării (AKP), nici adversari. Nu suntem decât jurnalişti”, a precizat Dogan, fondatorul conglomeratului Dogan Holding.

Agent de campanie pentru AKP

În ultimele luni au crescut preocupările asupra drepturilor media în Turcia, cu proceduri judiciare deschise împotriva mai multor ziarişti acuzaţi de insultă contra preşedintelui Erdogan. Tensiunile politice, deja existente, s-au exacerbat înaintea alegerilor din 7 iunie, AKP luptând pentru a menţine dominaţia pe care o are asupra ţării de la venirea la putere prima oară, în 2002. Iar Erdogan joacă un rol din ce în ce mai activ în campanie pentru a susţine AKP, deşi ca preşedinte ar trebui, teoretic, să fie apolitic. În spatele polemicii privind implicarea preşedintelui în campania electorală se află o altă dezbatere – cea a trecerii la un sistem prezidenţial forte.

Un sondaj de opinie realizat de Sonar, citat de media turcă, semnala luni că AKP ar putea obţine 41% din voturi la alegerile din 7 iunie şi este posibil să aibă nevoie să formeze un guvern de coaliţie, pentru prima oară în cursul dominaţiei sale de 13 ani asupra politicii ţării. Numai că şeful statului vrea ca AKP să câştige o majoritate parlamentară de două treimi, ceea ce va permite modificarea Constituţiei şi crearea unui sistem prezidenţial la care aspiră, dorind puteri executive forte. Societatea turcă  l-a făcut de trei ori prim-ministru şi l-a ales preşedinte. Dar nu este suficient şi cere mereu mai mult. Şi-a construit un palat imens, luxos, cu 1.000 camere, într-o ţară unde 17 milioane de persoane trăiesc în sărăcie. Şi după scrutinul din 7 iunie vrea ca -oamenii săi din AKP să voteze în Parlament modificarea Constituţiei pentru a-i conferi puteri prezidenţiale sporite care i-ar permite să guverneze... singur.

Erdogan preciza că „noua Constituţie şi sistemul prezidenţial vor bloca pentru totdeauna calea acestor pucişti”. Este cunoscută politica lui Erdogan faţă de puternica armată a Turciei, odată garant al laicităţii ţării, câtă vreme a condus Turcia ca prim-ministru. Sute de ofiţeri şi generali au fost trimişi după gratii şi judecaţi pentru un presupus complot contra autorităţilor, ca şi numeroşi ziarişti care criticau politica premierului şi a AKP.  

Citește totul despre:

Comentarii

loading...