Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Cum se va schimba Europa după atacurile de la Paris

Atacurile teroriste de la Paris au scos la lumină defecţiuni grave în sistemul de securitate al Franţei, unul considerat a fi până acum unul dintre cele mai eficiente din Europa şi din lume. Măsurile care vor fi luate atât în domeniul securităţii dar şi în plan politic şi cultural vor modela viitorul libertăţilor fundamentale în Europa. O primă victimă pare să fie libertatea de mişcare în măsura în care au apărut deja voci care cer modificarea Tratatului Schengen.

Share

Cristian Campeanu 0 comentarii

11.01.2015 - 21:48

Atacurile teroriste de la Paris au scos la lumină defecţiuni grave în sistemul de securitate al Franţei, unul considerat a fi până acum unul dintre cele mai eficiente din Europa şi din lume. Măsurile care vor fi luate atât în domeniul securităţii dar şi în plan politic şi cultural vor modela viitorul libertăţilor fundamentale în Europa. O primă victimă pare să fie libertatea de mişcare în măsura în care au apărut deja voci care cer modificarea Tratatului Schengen.

Ceva este adevărat între comparaţia dintre atacurile de la 11 septembrie 2001de la New York şi Washington şi atacurile de săptămâna trecută de la Paris. Ambele atacuri au fost îndreptate către inima civilizaţiei occidentale. New Yorkul, Parisul şi Londra sunt mai degrabă metropole universale decât naţionale care simbolizează valori fundamentale ale Occidentului: Libertatea, inclusiv libertatea de a fi provocator, Societatea Deschisă, Capitalismul. Celălalt element comun este că, aşa cum America s-a schimbat după atacurile de la 11 septembrie, Franţa şi Europa se vor schimba inevitabil după 7 ianuarie.

N-au trecut decât câteva zile de la atac şi deja au apărut comentatorii care atrag atenţia Franţei şi Europei să nu repete greşeala americanilor de după 9/11 şi să declanşeze propriul război împotriva terorismului către toate azimuturile, dar acesta este unul dintre cele mai mici pericole care pândeşte Europa, care nu este nici echipată, nici dispusă să pornească la război. În ceea ce priveşte Franţa, aceasta îşi face deja datoria în Mali şi, în mai mică măsură în Siria şi Irak, astfel că extinderea operaţiunilor militare este improbabilă.

În retrospectivă, cea mai semnificativă schimbare în guvernământul Statelor Unite după 11 septembrie a fost crearea Departamentului Securităţii Interne (Homeland Security) în urma legii cu acelaşi nume, un monstru administrativ cu 240.000 de angajaţi şi 60 de miliarde de dolari buget anual şi extinderea fără precedent a rolului şi jurisdicţiei serviciilor de informaţii în combaterea şi prevenirea terorismului. Din acest punct de vedere, extinderea rapidă a capacităţii Agenţiei Naţionale de Securitate (NSA) în supravegherea şi spionarea comunicaţiilor din interiorul Americii şi practic din întreaga lume, expusă de trădarea lui Edward Snowden, este semnificativă. Pentru toate protestele internaţionale şi indignarea publică, foarte puţine lucruri s-au schimbat iar competenţele şi raza de acţiune ale NSA au rămas, cu câteva constrângeri impuse de Curtea Supremă de Justiţie a SUA, aproape intacte.

Grad crescut de supraveghere

Ceva de acest fel va trebui să se întâmple şi în Franţa şi Europa pentru că atacul de la Paris a scos în evidenţă o mare problemă a serviciilor secrete şi a societăţilor europene. Marea diferenţă dintre 9/11 pe deoparte şi 7/7 (Londra) şi 1/7 (Paris) este că în Statele Unite, autorii atacurilor au venit din afară, în vreme ce la Londra şi Paris au venit din interior, fiind născuţi şi crescuţi în Marea Britanie sau Franţa şi déjà radicalizaţi înainte de pleca în taberele de antrenament teroriste din Orientul Mijlociu.

Această particularitate europeană a grupurilor de imigranţi radicalizaţi dispuşi să atace ţara natală în numele unei ideologii străine prezintă provocări cărora nici o ţară singură nu le va putea face faţă. De aceea, este de presupus că va exista la nivel european o instituţie însărcinată cu coordonarea informaţiilor culese la nivel naţional. Din acest motiv, graba celor care au profitat de atacul de la Paris pentru a readuce pe agendă Legea Big Brother, care extinde competenţele SRI în supravegherea electronică este nejustificată. Europa va avea nevoie, pentru a-şi urmări “duşmanii din interior” de un nivel crescut de coordonare şi supraveghere care va fi discutat între guverne şi care va trebui să păstreze un echilibru fragil între libertăţile individuale şi nevoia de securitate, sancţionat eventual de Curtea Europeană de Justiţie şi CEDO.

Schengen în pericol

Un articol publicat ieri de New York Times se întreabă de ce, totuşi, deşi atât serviciile secrete franceze cât şi cele americane ştiau că cel puţin doi dintre cei trei terorişti -.fraţii Kouachi – au fost antrenaţi în Yemen, francezii au eşuat să acţioneze şi să îi neutralizeze? Răspunsul oferit de un oficial francez a fost că Yemenul şi Al Qaeda în Peninsula Arabă “figurau foarte jos pe radarul serviciilor franceze”, concentrate mai mult pe pericolele venite din aria maghrebiană. Această deficienţă fatală i-a făcut pe francezi să neglijeze grupurile semnificative de francezi care au mers în Yemen şi mai recent în Irak şi Siria şi care se întorc în ţările de origine pentru a săvârşi acte teroriste. Serviciul de securitate internă britanic, MI5 a lansat déjà un avertisment că numărul celor care se întorc din Siria şi Irak cu ordin din partea Statului Islamic de a lansa atacuri în Europa depăşeşte numărul sutelor.

Potrivit unei analize publicate de Royal United Services Institute, atacurile recente din Europa, Canada şi Australia, purtate de grupuri mici, înarmate cu arme automate mai degrabă decât cu explozivi de mare putere demonstrează o schimbare de tactică la nivelul grupărilor teroriste, care face mult mai dificilă supravegherea suspecţilor şi prevenirea atacurilor. Cum aproape toate ţările din Europa Occidentală se află în situaţia de a avea cetăţeni islamişti radicali care s-au întors din zonele de conflict din Orient, va trebui să ne aşteptăm la creşterea controalelor în interiorul graniţelor UE. Din acest punct de vedere, prima victimă pare să fie libertatea de circulaţie.

Ieri, ministrul de interne spaniol, Jorge Fernandez Diaz, a declarat cotidianului El Pais că Spania susţine revizuirea tratatului Schengen pentru reintroducerea controalelor la frontierele interne în scopul limitării libertăţii de mişcare a islamiştilor. Franţa cere acest lucru de pe vremea preşedintelui Nicolas Sarkozy. Dacă acest lucru se va realiza sau nu este greu de spus după cum e dificil de prezis şi ce alte măsuri de întărire a securităţii europene vor fi luate, dar un lucru este cert: Epoca marii deschideri europene s-a încheiat la Paris.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...