Asasinarea violentă a liderului opoziţiei din Rusia, Boris Nemţov, împuşcat mortal vineri spre miezul nopţii în apropierea Kremlinului, a şocat moscoviţii şi cancelariile occidentale, care au condamnat acest „odios asasinat“.
Fostul vicepremier din epoca Elţin, apărător al democraţiei şi critic al preşedintelui rus, Vladimir Putin, urma să participe duminică la un marş de protest la Moscova împotriva susţinerii rebelilor din Ucraina de către Rusia. Protestul s-a transformat într-o manifestaţie dedicată omagierii lui Nemțov la care au participat zeci de mii de ruşi.
Un val de teamă învăluie Rusia, indus de crima îngrozitoare din Piaţa Roşie, existând temerea că puterea se află în spatele ei. „O altă pagină teribilă a fost întoarsă în istoria noastră“, a declarat Mihail Hodorkovski după executarea opozantului politic Boris Nemţov. Hodorkovski, fost prizonier politic în exil, a „beneficiat“ şi el de „metoda Putin“ de a elimina criticii care îl deranjează, fiind trimis zece ani în închisorile Siberiei după ce anunţase intenţia de a candida la preşedinţie. Boris Nemţov este încă un nume care dispare de pe „lista neagră“ a opozanţilor şi criticilor puterii într-un mod de o violenţă oribilă.
Teoriile complotului, în diferite grade de complexitate, fac parte din cultura politică rusă şi în acest context nu este deloc straniu că fiecare gândeşte că în spatele morţii lui Nemţov se află Kremlinul, având în vedere că era un critic dur al preşedintelui Putin şi era pe cale să divulge dovezi privind ajutorul militar al Moscovei în războiul din Ucraina. Şi totuşi, sunt analişti care susţin că Putin ar fi fost cel mai puţin interesat de o astfel de soluţie oribilă, care deschide un nou front de dispută între Rusia şi Occident ce se va desfăşura pe sol rusesc.
Dar, fie că Putin este sau nu vinovat de lichidarea criticului său, Kremlinul este responsabil moral şi politic pentru climatul de agresivitate faţă de politicienii dornici de o democraţie în stil occidental, aşa cum era Nemţov. Acest climat este susţinut de o propagandă a televiziunii de stat care prezintă Occidentul ca purtător al tuturor relelor şi seamănă ura în rândul ruşilor, creând un teren fertil pentru violenţe şi asasinate. Şi sunt voci în Rusia care cred că o continuare a acestei politici poate duce la apariţia unor forme locale de violenţă în stilul Statului Islamic.
Opozant şi fost premier al lui Putin, Mihail Kassianov declară că „Putin nu este Stalin, nu are viziune geopolitică. Este un pragmatic cu o singură obsesie –menţinerea puterii. El are nevoie de victorii rapide, oricare ar fi ele, pentru a-şi consolida fără încetare popularitatea, pentru a demonstra poporului rus că este mereu ţarul“. După căderea lui Ianukovici şi venirea unei noi puteri la Kiev, Ucraina era slăbită, iar Putin a profitat imediat de ocazie şi a anexat Crimeea, dragă inimii ruşilor. Considera că lucrurile vor rămâne acolo. Era sigur că Occidentul va reacţiona ca în 2008, după războiul din Georgia şi anexarea unei părţi a teritoriului georgian. Reluând rapid relaţiile normale cu Rusia.
„Mă tem că mă va ucide“
Politicianul de opoziţie executat la Moscova declarase în urmă cu două săptămâni la un site web: „Mă tem că Putin mă va ucide, eu cred că el a declanşat războiul din Ucraina“, iar amicii săi au precizat că primise ameninţări anonime cu moartea pe internet. „Boris era îngrijorat, dar nu a vrut niciodată o securitate suplimentară, spunea că, dacă ei vor să mă omoare, o vor face“. El ştia că ceea ce face este periculos, dar încerca să se convingă că, în calitate de fost înalt funcţionar la Kremlin, se bucura de o anume imunitate.
Boris Nemţov, 55 ani, a fost executat, în noaptea de vineri spre sâmbătă, cu patru gloanţe trase în spate de un individ care, potrivit înregistrărilor video ale camerelor de supraveghere din zonă, după împuşcarea lui Nemţov s-a urcat la bordul unei maşini albe. El se plimba alături de o tânără ucraineană cu care cinase la un restaurant din Piaţa Roşie după ce, cu câteva ore înaintea morţii, fusese la radio Ekho Moskovîi, unde Nemţov ceruse ruşilor să se alăture demonstraţiei de duminică pentru a protesta contra „politicii nebune, agresive şi ucigaşe a războiului din Ucraina. Ţara are nevoie de reformă politică.
Atunci când puterea este concentrată în mâinile unei singure persoane şi această persoană vrea să domnească pentru totdeauna, aceasta duce la o catastrofă“ pentru viitorul Rusiei. Ca de obicei, el a acuzat „agresiunea Rusiei în Ucraina“ şi şi-a exprimat speranţa ca peste un milion de persoane să se alăture marşului organizat la Moscova, la 1 martie, pentru a o susţine pe Nadejda Sacvenko – pilot ucrainean de elicopter, închisă în Rusia şi în prezent în greva foamei. Marşul a fost anulat, fiind anunţată o manifestaţie în memoria lui Nemţov.
Azil în Lituania?
Potrivit lui Andrius Kubilius, premierul Lituaniei, Boris Nemţov a avut în vedere să ceară azil politic în acest stat baltic, în 2012, temându-se de persecuţii din partea Kremlinului. Kubilius a precizat pentru AFP că, în cadrul unei conversaţii private în marginea congresului partidului său conservator în 2012, i-a promis lui Nemţov azil în ţara sa, dar opozantul rus a ales în final să rămână în Rusia. „Nemţov a spus că se teme că va fi arestat şi aruncat în închisoare, după protestele opoziţiei ruse contra celui de-al treilea mandat prezidenţial al lui Putin, în 2012. El a întrebat dacă Lituania i-ar acorda azil politic şi i-am spus să nu aibă nici un dubiu şi i-am propus să rămână.“
Lituania este ţara membră NATO şi UE cea mai critică faţă de Moscova.
Putin promite
Puterea a reacţionat imediat. Preşedintele rus a condamnat uciderea lui Nemţov, în timp ce purtătorul său de cuvânt, Dmitri Peskov, a declarat că ar putea fi „vorba de un asasinat comandat, totul purtând semnele unei provocări“. Iar premierul Dmitri Medvedev a ţinut să asigure că „poliţia va face totul pentru găsirea vinovaţilor“.
Preşedintele rus s-a angajat că va face totul pentru vânarea asasinilor opozantului Boris Nemţov şi a transmis condoleanţe mamei acestuia, iar aliaţii Kremlinului au denunţat o „provocare“ ce vizează destabilizarea ţării. Şi de aici până la a acuza Occidentul de o astfel de destabilizare nu este decât un pas.
„Este o crimă politică şi rezultatul urii declanşate de propaganda puterii“ a subliniat Dmitri Gudkov, unul din cei doi deputaţi ai opoziţiei din Dumă. O propagandă neîncetată. Canalul NTV programase difuzarea la 1 martie, ziua marşului opoziţiei, a unui documentar despre opozanţi ruşi, în sumar figurând şi întrebarea „Cine îi hrăneşte?“.
Poliţia a declanşat imediat o anchetă, iar Kremlinul a anunţat că preşedintele Putin va superviza personal ancheta Ministerului de Interne. O garanţie că autorii reali ai asasinării lui Nemţov vor rămâne nedescoperiţi, la fel ca și în alte cazuri, precum cel al uciderii ziaristei Anna Politkovskaia în liftul locuinţei sale din Moscova. Având în vedere avalanşa de minciuni generate de politica oficială, promisiunile privind o anchetă serioasă sunt privite cu scepticism.
Scenariile puterii
Comitetul de anchetă din Moscova, bazându-se pe elementele disponibile, a precizat că asasinarea opozantului politic a fost „minuţios planificată“ şi sunt studiate toate pistele, de la crimă politică la pista islamistă – Nemţov primise ameninţări pentru susţinerea săptămânalului satiric francez Charlie Hebdo –, de la un asasinat legat de conflictul ucrainean la o posibilă reglare de conturi. Surse anonime din poliţie, citate de agenţiile ruse de presă, au menționat o eventuală pistă ultranaţionalistă de extremă dreapta.
Arma folosită în această execuţie este un pistol Makarov, aflat în dotarea poliţiei şi armatei ruse, şi deci foarte răspândită. La locul crimei, anchetatorii au găsit şase tuburi de muniţie de calibru 9 mm, dar care provine de la producători diferiţi, fiind dificil de determinat originea lor. Totul pregătit minuţios. Gloanţele trase asupra lui Nemţov au lovit gâtul, creierul, plămânii, ficatul şi stomacul. Scenariile deja avute în vedere de anchetatori duc spre pista islamistă, ceea ce demonstrează că adevăraţii comanditari ai crimei politice vor rămâne anonimi, ascunşi în spatele unor „vinovaţi“ fără vină. Ca şi în cazurile precedente ale opozanţilor lichidaţi în ultimii ani.
Frica şi crima, armele dictaturii
Pe locul unde a fost ucis Nemţov s-a adunat deja un munte de flori depuse de simpatizanţii săi şi, potrivit declaraţiilor unora dintre ei, un fior de teamă traversează opoziţia politică din Moscova. Teama că moartea va deveni un pivot spre o formă şi mai puţin pluralistă a guvernului pentru politica internă rusă, aflată deja sub presiune din cauza participării (nerecunoscută) Rusiei în războiul din Ucraina şi a unei inflaţii galopante în cadrul crizei economice.
Asasinarea lui Nemţov lângă Kremlin este un semnal adresat opoziţiei și menit să readucă frica, iar criticii lui Putin sunt conştienţi de riscuri. Opozantul Alexei Navalnîi a fost închis 15 zile pentru a fi împiedicat să participe la manifestaţia de duminică, iar Serghei Udalţov, unul din membrii frondei anti-Putin din iarna lui 2011, este în reşedinţă supravegheată. Fostul campion mondial de şah Garry Kasparov trăieşte în străinătate, asemenea şi fostul oligarh Mihail Hodorkovschi, eliberat în decembrie 2013, după zece ani de închisoare în Siberia, şi exilat în Elveţia.
Imposibila democraţie?
Guvernele lumii şi-au exprimat condoleanţele Rusiei şi au solicitat o anchetă completă şi transparentă. Garry Kasparov, militant pro-democraţie şi fost campion mondial de şah, a declarat pe pagina sa de Facebook: „Împuşcat în spate de patru ori, câte un glonţ pentru fiecare copil pe care îl lasă în urma sa. Un om de calitatea lui Boris nu corespunde Rusiei lui Putin. El a crezut întotdeauna că Rusia s-ar putea schimba din interior şi fără violenţă; după 2012 am fost în dezacord cu asta. Moartea lui atrage atenţia asupra tratamentului adversarilor Kremlinului în acest al treilea mandat al lui Putin, în care marii critici au fost închişi sau au fugit din ţară după protestele de amploare contra fostului spion KGB de acum trei ani“.
Mihail Kassianov, şeful opoziţiei şi fost prim-ministru în era Putin, a declarat: „Ca un şef al opoziţiei să poată fi împuşcat sub zidurile Kremlinului depăşeşte orice imaginaţie şi poate avea o singură raţiune, că a fost ucis pentru că spunea adevărul“. O altă figură a opoziţiei, Xenia Sobciak, a precizat că Nemţov pregătise un raport asupra prezenţei trupelor ruse în Ucraina.
„Terorism de stat“
În Rusia sau altundeva, opozanţii Kremlinului pot plăti cu viaţa, iar moartea violentă a lui Boris Nemţov, ucis cu patru gloanţe în noaptea de vineri spre sâmbătă la Moscova, la câţiva metri de Kremlin, ilustrează din nou această ameninţare care planează asupra lor – ziarişti, activişti, profesori universitari, foşti agenţi secreţi sau personalităţi politice care îndrăznesc să critice politica preşedintelui Putin. După anunţarea morţii opozantului politic, mulţi sunt cei care consideră că autorităţile ruse se află în spatele acestui asasinat. Suspiciuni care se bazează de lista, mereu mai lungă, a morţilor suspecte survenite în ultimii ani în rândul criticilor puterii ruse. Scopul este reinstaurarea fricii de a ieşi în stradă pentru a protesta contra politicii lui Putin, de agresiune externă şi de manipulare internă.
Uciderea ziaristei Anna Politkovskaia, în octombrie 2006, în liftul locuinţei sale din Moscova, este unul din aceste asasinate care a emoţionat opinia publică. În Novaia Gazeta, ea denuţa atingerea drepturilor omului în Cecenia şi abuzurile preşedintelui Vladimir Putin. Deşi cinci suspecţi au fost recunoscuţi vinovaţi de un tribunal din Moscova în mai 2014, rămâne întrebarea: „cine a dat ordinul?“. În ultimii ani, alţi şase colaboratori ai publicaţiei au fost ucişi, între care Natalia Estemirova.
În faţa riscurilor la care sunt supuși cei care au spart „legea tăcerii“ în Rusia, unii au ales exilul, cum a fost cazul lui Garry Kasparov, care a obţinut naţionalitatea croată în 2014. Numai că a locui în afara frontierelor ruse nu reprezintă o protecţie în faţa morţii. La 23 noiembrie 2006, fostul agent KGB Alexandre Litvinenko a fost iradiat la Londra cu poloniu 210. O anchetă publică a fost deschisă recent la Londra dar deja este validată teza privind implicarea Rusiei în moartea fostului spion. În martie 2013, miliardarul Boris Berezovski a fost descoperit mort în reşedinţa londoneză şi în mediul expatriaţilor ruşi teza sinuciderii acelui critic al lui Putin nu a fost acceptată. Cei care sunt în viaţă îşi iau măsuri de precauţie.
