Uniunea Europeană ar trebui să fie pregătită cu planuri alternative de întărire a frontierelor sale până când Turcia şi Grecia vor fi mai eficiente în reducerea numărului de migranţi care se îndreaptă spre blocul comunitar, au declarat marţi prim-miniştri ceh şi slovac, potrivit agenţiei Reuters, citate de Agerpres.
Premierul ceh Bohuslav Sobotka a anunţat marţi, pe contul său de Twitter, că statele Grupului de la Vişegrad (Cehia, Polonia, Slovaci, Ungaria) vor organiza, în data de 15 februarie, un summit pe tema crizei migratorii, înaintea reuniunii la vârf a Uniunii Europene, programată pentru 18-19 februarie, la Bruxelles.
Cele patru state central-europene din Grupul de la Vişegrad au cerut protejarea mai strictă a frontierelor Uniunii Europene şi limitarea afluxului de migranţi, protestând totodată faţă de sistemul de cote de redistribuire de solicitanţi de azil.
Luni, statele comunitare au făcut un pas înainte spre acceptarea ideii că spaţiul Schengen de liberă circulaţie poate fi suspendat dacă nu va putea fi redus numărul solicitanţilor de azil, proveniţi majoritatea din Orientul Mijloci şi Africa. Mai mult de 40.000 de refugiaţi au ajuns în 2016 în Grecia pe cale maritimă dinspre Turcia, în pofida unui acord intervenit în noiembrie între UE şi Ankara pentru stoparea afluxului de refugiaţi din Siria.
Potrivit lui Sobotka, se pune chiar întrebarea dacă Grecia „şi-a abandonat’ îndatoririle. „Grecia nu a fost capabilă să asigure protecţia” frontierelor, a declarat şeful guvernului ceh, într-o conferinţă de presă susţinută la Bratislava împreună cu omologul său slovac, Robert Fico. „Trebuie să punem presiune pe Turcia pentru a-şi îndeplini angajamentele cu UE. Trebuie să insistăm ca Grecia, atât timp cât este în Schengen, să-şi respecte obligaţiile”, a subliniat Bohuslav Sobotka.
Cei doi premieri consideră că este momentul să se înceapă convenirea unui sistem de control de rezervă, care să fie pregătit în cazul în care migraţia nu poate fi ţinută sub control în Turcia sau Grecia. „Trebuie să existe un plan de rezervă, indiferent dacă Grecia rămâne în Schengen. Trebuie să găsim o protecţie eficientă a frontierelor”, a insistat Fico.
Între timp, Comisia Europeană s-a declarat marţi pregătită pentru orice eventualitate, după ce statele membre UE au solicitat să poată prelungi până la doi ani controalele la frontiere interne ale spaţiului Schengen, în încercarea de a gestiona fluxul de migranţi, informează AFP. „Ceea ce face Comisia şi s-a angajat să facă, este să fie gata pentru orice eventualitate”, a declarat marţi în cadrul unei conferinţe de presă un purtător de cuvânt al executivului european, subliniind că CE ‘xaminează toate opţiunile disponibile în legislaţia privind frontierele.
Confruntate cu un flux fără precedent de migranţi care continuă să afecteze Uniunea Europeană, miniştrii de interne europeni au cerut luni Comisiei să activeze o procedură care să le ofere posibilitatea de a prelungi până la doi ani de controalele la frontierele interne ale Schengen. În mod normal, măsurile temporare pot fi luate doar pentru o perioadă limitată de şase luni.
Însă, în codul Schengen există o procedură excepţională (articolul 26) care prevede prelungirea acestei posibilităţi atunci când ‘deficienţe grave’ sunt constatate la frontierele externe ale UE, punând în pericol existenţa spaţiului Schengen. Pentru a o activa, statele membre au nevoie de o propunere oficială din partea Comisiei Europene, care trebuie să se bazeze pe un „raport de evaluare” a situaţiei la frontiera vizată.
