Uniunea Europeană a formalizat luni un nou ciclu de sancţiuni economice contra Rusiei pe fondul înmulţirii încălcărilor încetării focului în estul Ucrainei. Guvernele ceh şi slovac au afirmat că doresc stoparea de noi sancţiuni, măsuri „nocive şi contra-productive”. La Moscova, premierul rus Dmitri Medvedev a avertizat că în cazul noilor sancţiuni Rusia va riposta, printre altele cu „limitări ale accesului în spaţiul aerian”.
Luptele la Mariupol din noaptea de duminică spre luni şi multe violări ale încetării focului în estul Ucrainei au fragilizat şansele unui armistiţiu durabil, în timp ce Uniunea Europeană se pregătea pentru adoptarea de noi sancţiuni contra Rusiei. Încetarea focului între Kiev şi rebelii pro-ruşi din est, anunţată vineri la Minsk şi destinată să pună capăt luptelor din Donbas care au făcut 2.600 de victime, a fost primită cu scepticism de occidentali, care acuză Kremlinul că susţine şi înarmează rebeliunea din estul separatist.
Afirmând că în ultimele zile Rusia a desfăşurat trupe militare în regiune, cei 28 de membri ai UE urmau să aprobe luni noi sancţiuni economice contra Moscovei, care vor intra în vigoare cel mai probabil marţi. Noul val de sancţiuni cuprinde diverse măsuri, între care restrângerea accesului pe piaţa capitalului, apărarea, bunuri cu dublu uzaj, civil şi militar, şi tehnologii sensibile, ca şi o nouă listă de persoane vizate de îngheţarea averilor şi interdicţia vizelor europene. Între altele, noile sancţiuni vizează marile companii petroliere ruseşti Rosneft, Transneft şi activităţile petroliere ale gigantului Gazprom. Cele trei companii „îndeplinesc criteriile” fixate de cele 28 de state membre UE pentru a impune noi restricţii în finanţarea băncilor, a societăţilor din domeniul apărării şi cele petroliere unde statul deţine peste 50% din capitalul social. Investitorii din UE nu vor mai putea cumpăra obligaţiuni sau acţiuni ale acestor firme şi nici nu le vor mai putea acorda împrumuturi.Miza este complicarea capacităţii acestor grupuri de a se finanţa în mod autonom şi astfel „statul să fie constrâns să bage mâna în buzunar”, a declarat o sursă europeană citată de AFP.
Medvedev promite „restricţii aeriene”
Rusia, a cărei economie patinează deja, a avertizat că va reacţiona. Premierul rus, Dmitri Medvedev, preciza într-un interviu apărut luni în jurnalul rus Vedomosti că „în cazul sancţiunilor legate de sectorul energetic sau de noi restricţii pentru sectorului nostru financiar, va trebui să răspundem în manieră asimetrică“ şi a citat „de exemplu, limitarea în sectorul aerian”. „Dacă transportatorii occidentali vor zbura în afara spaţiului nostru aerian, asta ar putea provoca falimentul a numeroase companii aflate deja la limita supravieţuirii”. Rusia avertizase deja din august că are în vedere interzicerea pentru companiile occidentale de a survola teritoriul său care constituie drumul cel mai scurt pentru legăturile dintre Europa şi Asia. Dar o astfel de interdicţie va avea consecinţe şi pentru compania publică rusă Aeroflot, care primeşte indemnizaţii pentru aceste zboruri în tranzit, estimate de experţi la peste 200 de milioane dolari pe an. Din cauza crizei actuale şi a consecinţelor acesteia asupra traficului, Aeroflot a căzut pe roşu în primul semestru.
Nici campionul petrolier de stat, Rosneft nu stă prea bine având în vedere că Medvedev a declarat că acesta are nevoie de fonduri pentru plata datoriei sale uriaşe şi ar putea primi 1,5 miliarde ruble (40,6 miliarde dolari) din caseriile statului. Luna trecută, o sursă guvernamentală a declarat că şeful Rosneft, Igor Setcin, un apropiat al preşedintelui Putin, a cerut 1.500 miliarde ruble din Fondul averii naţionale, unul din fondurile suverane ruse, pentru a ajuta compania supusă sancţiunilor occidentale contra Moscovei pentru politica sa în Ucraina.
Rebelii vor Mariupol
Diplomaţia rusă a apreciat că sancţiunile europene nu vor ajuta la restabilirea păcii în Ucraina, dar în schimb vor da un semnal de susţinere directă „partidului războiului” de la Kiev. Duminică, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a declarat că UE „este pregătită să revină” asupra acestor sancţiuni dacă încetarea focului în estul Ucrainei este „durabilă” şi/sau dacă încep negocierile de pace. Dar ipoteza unei încetări a focului permanentă este ameninţată de situaţia fragilă de la Mariupol, ultimul mare oraş din regiunea separatistă sub control ucrainean, după numeroase retrageri din faţa rebelilor şi unde noi lupte au avut loc în timpul nopţii. De câteva zile, rebelii pro-ruşi încearcă să ia cu asalt acest port strategic de la Marea Azov, lansând rachete care au ucis deja o femeie. În ultimele 48 de ore, rebelii au încălcat de cel puţin cinci ori încetarea focului, lansând în special tiruri de artilerie asupra poziţiilor armatei ucrainene în regiunile Doneţk şi Lugansk, cele două bastioane ale separatiştilor.
