Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

"Vlahii nu sunt români", afirmă preşedintele Consiliului Naţional al Vlahilor din Serbia

"Nimeni nu are dreptul să le ceară vlahilor să se declare români", a afirmat preşedintele Consiliului Naţional al Vlahilor din Serbia Radisa Dragojevic, citat marţi seară în ediţia online a postului sârb B92, citat de

Share

Rl online 0 comentarii

29.02.2012 - 06:47
"Nimeni nu are dreptul să le ceară vlahilor să se declare români", a afirmat preşedintele Consiliului Naţional al Vlahilor din Serbia Radisa Dragojevic, citat marţi seară în ediţia online a postului sârb B92, citat de Agerpres.

 

Statutul uneia dintre cele două duzini de minorităţi etnice din Serbia, ce populează raioanele de est de-a lungul frontierei cu România, s-a aflat recent în centrul atenţiei, şi, mai mult, de când România a acţionat pentru a bloca aderarea Serbiei pentru a deveni candidat la UE, comentează B92.

Dragojevic s-a exprimat pentru mass-media marţi, spunând că România "nu poate da ultimatumuri Serbiei" pe această problemă din două motive: pentru că vlahii nu sunt lipsiţi de drepturi cetăţeneşti în Serbia şi pentru că ţara recunoaşte atât vlahii, cât şi românii minorităţi etnice.

El a remarcat că recensământul din 2002 a arătat că existau în jur de 31.000 de etnici români în Serbia şi aproximativ 40.000 de vlahi. Românii trăiesc mai ales în Banat, nord-estul Serbiei, în timp ce vlahii locuiesc în comunele din est.

"Indiferent de orice asemănare, acestea sunt două minorităţi naţionale autohtone. Românii consideră România patria lor. Vlahii consideră Serbia patria lor. Noi nu avem obiecţii, nicio bază să apelăm la România, nici România nu are nicio bază să facă vreo cerere în numele nostru", a subliniat Dragojevic.

Potrivit lui Dragojevic, "un grup de nemulţumiţi din cadrul comunităţii vlahe consideră că limba lor este româna" şi ei au fost cei care "au creat problema apelând la autorităţile din România".

Ţara vecină, a continuat Dragojevic, a cerut ca vlahii să fie şterşi ca o opţiune înainte de ultimul recensământ al populaţiei, cu alte cuvinte, pentru a-i lega pe toţi membrii comunităţii vlahe să se declare fie români, fie "vlahi-români". Cu toate acestea, potrivit lui Dragojevic, "vlahii nu au fost gata să accepte aşa ceva".

El a menţionat de asemenea că numărul de cetăţeni sârbi care s-au declarat vlahi a crescut semnificativ la recensământul de anul trecut comparativ cu 2002, iar acum este de în jur de 64.000 de locuitori.

Dragojevic a remarcat de asemenea că facţiunea pro-românească, "încercând să facă română comunitatea vlahă", a fost mică, formată din patru din 23 de membri ai Consiliului Naţional al Vlahilor.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...