„Având în vedere caracterul intruziv al măsurilor de supraveghere tehnică, Curtea a reţinut că este obligatoriu ca acestea să se realizeze într-un cadru normativ clar, precis şi previzibil, atât pentru persoana supusă acestei măsuri, cât şi pentru organele de urmărire penală şi pentru instanţele de judecată. În mod contrar, s-a ajunge la posibilitatea încălcării într-un mod abuziv sau aleatoriu a drepturilor fundamentale, esenţiale într-un stat de drept, privind viaţa intimă, familială şi privată. Aşadar, temeiul legal în baza căruia au fost emise mandatele de siguranţă naţională a fost declarat neconstituţional. Se pune problema în ce măsură aceste interceptări ale convorbirilor telefonice dispuse pe baza unor mandate de siguranţă naţională mai pot fi avute în vedere în soluţionarea cauzei”, au pregizat magistraţii instanţei supreme, în motivarea deciziei de achitare a lui Radu Mazăre, potrivit Mediafax.
Radu Mazăre a fost achitat în primă instanţă, de ÎCCJ, în luna iunie 2018, în dosarul locuinţelor sociale „Henri Coandă”, aceeaşi măsură fiind pronunţată şi pentru omul de afaceri Avraham Morgenstern.
În motivarea deciziei de achitare, magistraţii spun că judecătorul de cameră preliminară a a constatat legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, implicit şi a interceptărilor telefonice, însă decizia CCR a venit după acel moment.
„Prin Decizia nr. 802/5.12.2017 a Curţii Constituţionale s-a statuat că o verificare a loialităţii/legalităţii administrării probelor, din această perspectivă este admisă şi în cursul judecăţii. Altfel spus, probele menţinute ca legale de judecătorul de cameră preliminară pot face obiectul unor noi verificări de legalitate în cursul judecăţii. Ca atare, interceptările convorbirilor telefonice au fost realizate de SRI în baza unor mandate de siguranţă naţională emise în temeiul unor dispoziţii legale neconstituţionale şi privesc infracţiuni care nu reprezintă o ameninţare la adresa securităţii naţionale. Din acest motiv, nu vor fi avute în vedere la soluţionarea cauzei”, mai spun judecătorii.
Este vorba despre cinci interceptări din dosar care, potrivit motivării, oricum nu dovedesc spusele procurorilor privind faptele pe care inculpaţii le-ar fi săvârşit: „Admiţând că se va aprecia în sens contrar, în sensul că odată verificate în camera preliminară rămân câştigate cauzei, cele 5 interceptări ale convorbirilor telefonice realizate de SRI pe baza unor mandate de siguranţă naţională care privesc infracţiuni care nu reprezintă o ameninţare la adresa securităţii naţionale – nu dovedesc ceea ce susţine parchetul, existenţa unei înţelegeri între Mazăre Radu Ştefan şi Morgenstern Avraham referitoare la faptul că societatea Saphir Structures SRL urma să câştige licitaţia”.
Totodată, Completul de 3 judecători (Simona Neniţă, Anca Alexandrescu şi Daniel Grădinaru) care a pronunţat soluţia mai vorbeşte în motivare şi despre o constatare tehnico-ştiinţifică cerută de procuror în timpul urmăririi penale. Această constatare a fost efectuată de către specialiştii din cadrul UM 0232 Bucureşti care trebuiau să analizeze caracteristicile fizico-chimice ale substanţelor prezentate pe un document din dosar, precum şi identificarea echipamentelor de imprimare şi a instrumentelor de scriere pe document, în vederea stabilirii dacă a fost întocmit o anumită dată.
Şi raportul acesta a fost înlăturat, deoarece SRI nu are astfel de competenţă.
„Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică efectuat de Serviciul Român de Informaţii urmează a fi înlăturat întrucât SRI nu are competenţă să efectueze constatări tehnico-ştiinţifice. Constatarea tehnico-ştiinţifică este un mijloc de proba prin care se obţine o proba în procesul penal, iar probele în cursul urmăririi penale se strâng şi se administrează de organul de urmărire penală. SRI – UM 0232 nu este organ de urmărire penală, specialist în cadrul organelor judiciare sau în afară acestora cum este spre exemplu Institutul Naţional de Expertize Criminalistice pentru a administra probe”, mai spun magistraţii.
Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au decis, în luna iunie 2018, să-l achite pe Radu Mazăre pentru luare de mită şi să-i dea fostului primar de la Constanţa o amendă de 5.000 de lei. Şi fratele acestuia, Alexandru Mazăre, a fost achitat pentru complicitate la luare de mită, şi în cazul acestuia fiind dispusă o amendă penală de 5.000 de lei. Decizia nu e definitivă. Instanţa supremă a dispus achitarea şi în cazul omului de afaceri Avraham Morgenstern pentru dare de mită.
Radu Mazăre este acuzat de procurorii anticorupţie că a luat mită 175.000 de euro de la Avraham Morgenstern – reprezentant al firmei care a construit campusul de locuinţe sociale „Henri Coandă” – pentru ca să-l ajute pe acesta să câştige licitaţia şi pentru a mări, ulterior, valoarea contractului. Şi fratele fostului primar al Constanţei, Alexandru Mazăre, este cercetat în acest dosar pentru luare de mită, după ce ar fi primit, şi el, bani în contextul favorizării firmei care a construit campusul de locuinţe sociale „Henri Coandă”.
Fostul primar al Constanţei se află, potrivit ultimelor date, în Madagascar, apărătorii lui Radu Mazăre depunând pe 10 mai, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, certificatul de solicitare de azil în Madagascar emis pe numele fostului edil, documentul fiind valabil un an de zile.
