Vineri este ultima zi în care se pot depune bani pentru Cumințenia Pământului. Mai trebuie cinci milioane de euro. Ce soluții sunt pentru a acoperi diferența de bani

Data de 30 septembrie, vineri, este ultima zi în care se pot depune bani la subscripţia publică pentru „Cuminţenia Pământului”, opera lui Constantin Brâncuşi.

În schimbul acestei sculpturi. moştenitorii familiei Romaşcu au cerut iniţial 20 de milioane de euro, dar în urma negocierilor s-a ajuns la suma de 11 milioane, informează Digi 24. Pentru a ajunge la suma de bani necesară, Guvernul Cioloş spera să strângă din donaţiile publicului șase milioane de euro, dar a strâns doar un milion.

În acest moment, majoritatea opiniilor duc spre ideea achitării diferenţei de bani tot de la bugetul de stat.

Totuși, Banca Naţională a adus în discuție o altă variantă –  aceea ca persoanele cele mai bogate ale României să completeze diferenţa, aşa cum făceau elitele cultivate de altădată.

Ideea subscripţiei pentru 6 milioane de euro din cele 11 a apărut în primăvară şi a venit din partea ministrului Vlad Alexandrescu. Ministerul Culturii nu avea fonduri, iar Ministerul de Finanţe oferea numai cinci milioane.

„E o ruşine această subscripţie publică. Pentru că m-a oprit lumea de pe stradă şi mi-a spus: Ce, aţi ajuns că cereţi de la oamenii de pe stradă, sunteţi cerşetorii şi ai comuniştilor? Cine v-a deposedat, ăla trebuie să vă despăgubească, nu oamenii de pe stradă. Nu a avut dreptate?”, spune Dinu Viloiu, nepotul inginerului Romașcu, moștenitor al Cumințeniei Pământului.

Citește și: Ambasada Rusiei a spus că donează 100 de euro pentru Cumințenia Pământului. Românii vor să le returneze banii: Donează un cent pentru Rusia

„Ambasada Rusiei la Bucureşti anunţase acum câteva zile că a făcut o „donaţie modestă”, în valoare de 100 de euro, pentru campania, demarată de autoritățile române, de achiziţie a lucrării lui Brâncuși, „Cuminţenia Pământului” a lui Brâncuşi. Anunțul Ambasadei era însoţit de un videoclip în care Ambasada Rusiei susține că România s-a reconstruit şi industrializat cu sprijinul Uniunii Sovietice”.

„Confiscarea a fost un act reprobabil al unei epoci în care care statul era un stat stalinist. Reparația acestei confiscări  s-a făcut printr-un act al justiţiei româneşti care le-a retrocedat statuia. Revenim la punctul 0”, arată Mihai Ghyka, secretar de stat în timpul negocierilor pentru cumpărarea Cumințeniei.

„Atunci când ministrul Vlad Alexandrescu a venit cu această iniţiativă, guvernul a fost extrem de entuziast. Pentru că presupunea un efort de solidaritate. Şi un exerciţiu de solidaritate pe care probabil că nu l-am făcut niciodată. Dincolo de sumă, este important numărul celor fac aceste donaţii. Sunt deja zeci de mii de oameni care au donat de la 1 leu la 100 de mii de euro. Numărul donatorilor este la fel de important ca şi suma. Sigur că nu numărul celor care donează va cumpăra sculptura, ci suma va trebui să fie plătită. Dar numărul arată că această solidaritate în jurul unor valori care au stat la baza campaniei e importantă”, este de părere fostul purtător de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu.

Şef al Secţiei de Arte, Arhitectură şi AudioVizual a Academiei, Răzvan Theodorescu spune că lucrarea lui Brâncuşi trebuie cumpărată, dar că subscripţia publică e cel puţin o eroare:

„Într-o ţară populată de oameni inteligenţi, această acţiune se plasează între prostie şi ridicol. Este o acţiune guvernamentală pe care n-am înţeles-o. Unii au considerat-o o mânărie. Această împărţire între Guvern şi populaţie. Milionarii noştrii sunt 99% nişte inculţi, dacă cineva ar face un 1%, l-aş pune pe George Becali, ar face un asemenea gest nu ar câştiga nimic din punct de vedere al publicului, pentru că publicul larg nu o să aplaude niciodată. Tanţa şi Costel, electoratul român nu va aplauda niciodată un asemenea gest. Noi trebuie să facem, Guvernul trebuie să facă şi în felul ăsta rămâne ceva bun de la acest guvern”, a declarat fostul ministru al culturii.

Răzvan Theodorescu aminteşte o declaraţie a guvernatorului Băncii Naţionale făcute în primele zile de septembrie, la un eveniment „Dilema Veche”:

„Donația noastră este către buget. 80% din profit e la buget, deci dumneavoastră, care ați fost aplaudat, puteți spune că din cei 80% care îi dam bugetului și care sunt nu 5 milioane de euro, ci sunt câteva sute de milioane de euro, să se ia cei cinci milioane și să cumpere Cuminţenia Pamântului”, spunea Mugur Isărescu.

Prin lege, Banca Naţională nu mai poate finanţa proiecte culturale, explică Adrian Vasilescu. Potrivit acestuia, BNR trimite 80% din impozitul său pe profit în bugetul statului, dar nu poate dona nici măcar un leu. Numai Ministerul de Finanţe poate decide ca, din cele 300 de milioane venite de la BNR în 2016, aproape şase milioane să fie cheltuite pentru „Cuminţenia Pământului”.

La banii publici s-au gândit şi parlamentarii. Cum subscripţia abia a strâns un milion, ei au depus o iniţiativă prin care toţi banii pentru Cuminţenia Pământului să vină de la bugetul la care contribuie şi bogaţii, şi sărmanii. Dar, spune Adrian Vasilescu, a venit momentul pentru generozitate.

„Suntem la BNR, aici a căpătat impuls puternic o tradiţie. Palatul Vechi este construit prin grija şi eforturile întemeietorului acestei instituţii, Eugeniu Carada. Ei bine, acest om de afaceri din România, din banii lui, din banii lui, a finanţat Războiul de Independenţă 1877-78. Nu a cumpărat o statuie, a finanţat un război. Pesimiştii ar pune că independenţa era o cauză legitimă, nu şi o statuie de o frumuseţe discutabilă… Şi cultura acestei ţări, în condiţiile în care se constată decăderi din acest punct de vedere, este o cauză la fel de importantă.Există colecţionari, din moment ce există licitaţii, oameni bogaţi care şi-au angajat experţi care să îi sfătuiască. Bogaţii au grijă de activele lor între care intră şi opere de artă. Aici însă ar fi vorba de un activ care intră în averea ţării. Eu cred că mai e timp ca oamenii bogaţi ai ţării să aibă o tresărire de orgoliu. Pentru o tresărire de orgoliu şi o zi este de ajuns”, arată Adrian Vasilescu.

„În privinţa Cuminţeniei Pământului, știu că există foarte mulţi cetăţeni care se întreabă de ce trebuie să dea bani pentru Cuminţenia Pământului, cu argumentele pe care le cunoşteţi. Îmi permit să spun că este un preţ foarte mic pe care îl plătim şi că statul român ar trebui să se considere mulţumit că plăteşte puţin pentru dezastrul şi furtul care s-a făcut vreme de 50 de ani din averea cetăţenilor ţării”, subliniază Mădălin Hodor, cercetător CNSAS, specializat în analiza nomenclaturii comuniste.

Lucrarea „Cumințenia Pământului” a fost realizată în anul 1907, în cea mai apreciată perioadă de creație a lui Brâncuși. Potrivit informațiilor vehiculate în mass-media, există cel puţin şase cumpărători dispuşi să o achiziţioneze, în cazul în care statul români ar eșua în acest demers.

În cadrul campaniei de subscripție publică, printre cele mai recente contribuții se numără aceea a pictorului Adrian Ghenie, care a donat 70.000 de euro proveniți din vânzarea unui tablou, 40.000 euro drept donație de la Academia Română și 11.327 euro ca donație din partea Teatrului Național București.