Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

VIDEO/FOTO: 21 de ani de la mineriada din iunie

Veneau să refacă rondurile de flori din Piaţa Universităţii, distruse de manifestanţii "anti-democraţie", ce strigau lozinci împotriva primului preşedinte ales democratic din istoria României.

Share

Stefan Mako 0 comentarii

13.06.2011 - 12:18

Veneau să refacă rondurile de flori din Piaţa Universităţii, distruse de manifestanţii "anti-democraţie", ce strigau lozinci împotriva primului preşedinte ales democratic din istoria României.

 

Au ajuns în capitală în zorii zilei de 14 iunie, fiind conduşi către punctele cheie ale Capitalei, acolo unde manifestanţii "anti-democraţie", studenţi, intelectuali sau membri ai partidelor de opoziţie scandau împotriva lui Ion Iliescu. Liderul lor: Miron Cozma.

 

După ce "au replantat" panseluţele şi au refăcut rondurile cu flori din capitală, minerii au fost conduşi cuminţi către gară, pentru a se întoarce la treburile lor cotidiene. Nu înainte de a se vedea cu Iliescu la Romexpo. Acesta le-a mulţumit pentru că au apărat democraţia, discursul său fiind întâmpinat cu bucurie de oamenii muncii.

Urcaţi în trenuri, minerii au lăsat în urmă 6 morţi şi 746 de răniţi, potrivit statisticilor oficiale. "Asociaţia Victimelor Mineriadelor" a vehiculat de mai multe ori un bilanţ de 100 de morţi, bazându-se pe mărturiile medicilor şi a angajaţilor de la cimitirele Domneşti şi Străuleşti.

Cine e de vină?

Ion Iliescu a fost scos de sub urmărire penală în 2009, pentru a treia oară, într-un dosar al Mineriadei din 13-15 iunie 1990.

Aceeaşi soluţie s-a dat şi pentru foştii generali Mihai Chiţac, decedat între timp, şi Victor Athanasie Stănculescu, dar şi pentru fostul şef al SRI Virgil Măgureanu.

Iliescu era acuzat în acest dosar de propagandă de război, genocid, tratamente neomenoase şi complicitate la tortură, fapte despre care procurorii au concluzionat că sunt nefondate, inexistente sau nepedepsite de lege la data săvârşirii.

Dosarele Mineriadei, ca şi cel al Revoluţiei, au fost instrumentate de procurorul militar Dan Voinea, pe care procurorul general Laura Codruţa Kovesi l-a acuzat de erori grosolane.

Alături de Iliescu si de cei trei capi ai Armatei si SRI, au fost scosi de sub urmarire penala Vasile Dobrinoiu, Corneliu Diamandescu, fostul sef al Politiei, Petre Petre, Emil (Cico) Dumitrescu, fost consilier prezidential, si Dumitru Batlan.

Ion Iliescu a mai fost scos de sub urmarire penala si in alt dosar penal al Mineriadei din iunie 1990, unde era acuzat de subminarea puterii de stat, acte de diversiune si comunicare de informatii false, pentru ca i-a chemat pe mineri in Bucuresti si i-a folosit ca forta paramilitara.

Iliescu a scapat si de acuzatiile care i s-au adus in legatura cu mortii si ranitii din timpul Mineriadei din iunie 1990. In prezent, Ion Iliescu nu mai este anchetat pentru nici o fapta din timpul Mineriadei.

Mineriadele în telegramele WikiLeaks: Iliescu-FSN, un rău necesar

Episoadele din serialul "Mineriade" sunt evocate şi în telegramele diplomatice făcute publice de organizaţia WikiLeaks.

Potrivit acestora, fostul ambasador american la Moscova, Jack Matlock, a venit în România la scurt timp după revoluţie, pentru a evalua situaţia din Bucureşti.

Se pare că Washingtonul nu avea încredere în telegramele transmise de ambasada din Bucureşti, care sugera sprijin pentru Frontul Salvării Naţionale.

Matlock a confirmat însă că, „dacă e cineva care poate salva România de haos, acesta nu poate fi decât FSN," după cum reiese din cea mai veche telegramă diplomatică din seria WikiLeaks.

Diplomaţii americani erau dispuşi să treacă prima mineriadă cu vederea şi s-o considere un incident izolat. Din relatările unor reprezentanţi de marcă ai politicii din anii ‘90 reiese însă că nici următoarele mineriade nu au schimbat atitudinea SUA faţă de conducerea de la Bucureşti. Unul dintre motive este acela că diplomaţii americani nu aveau încredere în liderii partidelor istorice, care, în opinia lor, „nu aveau ce le trebuie pentru a conduce."

AI FOST ACOLO? SPUNE-NE POVESTEA TA

Citește totul despre:

Comentarii

loading...