Demersul celor trei eurodeputaţi români, de a înfiinţa la Bruxelles o aşa-numită „reprezentanţă a Ţinutului Secuiesc”, a stârnit critici aprinse din partea PDL şi UNPR. În mod surprinzător, liderii opoziţiei nu au avut nici o reacţie.
Reprezentanţa Ţinutului Secuiesc ar urma să fie inaugurată la Bruxelles pe 1 iunie, evenimentul fiind precedat de o recepţie la Parlamentul European. Invitaţiile sunt semnate de eurodeputaţii Csaba Sogor şi Winkler Iuliu (UDMR), precum şi de Laszlo Tokes, vicepreşedinte al Parlamentului European. Nu în ultimul rând, invitaţiile adresate eurodeputaţilor şi presei poartă sigla Partidului Popular European, din care fac parte UDMR şi PDL. Iniţiatorii demersului spun că biroul va reprezenta judeţele Covasna, Harghita şi Mureş şi că va avea ca scop promovarea oportunităţilor turistice şi de investiţii din zonă.
Iritare la partenerii de guvernare
Demersul nu este văzut cu ochi buni de partenerii de guvernare ai UDMR, democrat-liberalii. „Această iniţiativă a domnului Tokes Laszlo naşte unele îngrijorări şi cred că domnia sa trebuie să clarifice unele lucruri. Nu mă feresc să calific un asemenea demers, dacă el se va concretiza, drept precedent periculos”, a declarat, pentru România Liberă, purtătorul de cuvânt al PDL, Sever Voinescu. Acesta precizează că se pot deschide la Bruxelles doar reprezentanţe ale unor unităţi administrativ-teritoriale din ţările membre. „Prin urmare, nu ar fi nici o problemă ca domnul Tokes Laszlo să deschidă reprezentanţe pentru unele judeţe din România, dar o reprezentanţă a Ţinutului Secuiesc este inadmisibilă şi intolerabilă”, a subliniat deputatul PDL.
Nu doar sintagma de „Reprezentanţă a Ţinutului Secuiesc” îi deranjează însă pe democrat-liberali. „Înţeleg că sediul acestei reprezentanţe va fi într-o clădire care adăposteşte reprezentanţe ale diverselor regiuni maghiare. Este o problemă”, a mai arătat purtătorul de cuvânt al PDL.
Iritarea democrat-liberalilor este amplificată de faptul că au aflat din presă de intenţiile celor trei eurodeputaţi români, chiar dacă UDMR este partener de guvernare. „Dacă lucrurile continuă, se va discuta şi acest subiect în coaliţie. Este o chestiune care priveşte România”, a mai precizat Voinescu.
Vicepreşedintele Senatului României, Cristian Diaconescu, consideră acest demers „un afront adus democraţiei din România, României şi poporului român dar şi o provocare gratuită şi inutilă pentru UE care, fără îndoială, va fi obligată să nu recunoască statutul pretins de europarlamentarii români”, potrivit unui comunicat trimis pentru romanialibera.ro.
În plus, Diaconescu spune că ne aflăm în faţa unor „acţiuni vădit neconstituţionale şi împotriva intereselor României” şi cere exprimarea „de urgenţă” a unui punct de vedere oficial pe această temă.
Vicepreşedintele Senatului României, Cristian Diaconescu, consideră acest demers „un afront adus democraţiei din România, României şi poporului român dar şi o provocare gratuită şi inutilă pentru UE care, fără îndoială, va fi obligată să nu recunoască statutul pretins de europarlamentarii români”, potrivit unui comunicat trimis pentru romanialibera.ro.
Marko Bela: „Să ne arate cum au ajutat la dezvoltarea Ţinutului Secuiesc!”
La criticile partenerilor de guvernare, vicepremierul Marko Bela răspunde tăios: „Nu putem accepta critici din partea celor care nu au făcut nimic pentru dezvoltarea întregului Ardeal şi, în particular, a Ţinutului Secuiesc”. „Cei care atacă un astfel de demers să ne demonstreze cum au ajutat la ridicarea economică a Ţinutului Secuiesc. A Ardealului în întregime! S-au făcut doar 55 de kilometri de autostradă în 20 de ani”, a mai declarat vicepremierul Marko Bela, pentru România Liberă.
În opinia acestuia, demersul celor trei eurodeputaţi este „perfect justificat” deoarece este vorba de o „exprimare a intereselor economice”, de „un birou unde se va încerca atragerea de investitori şi popularizarea unor obiective turistice”. „Eu nu am cunoştinţă de nici o conotaţie politică. Să fim serioşi!”, a mai precizat fostul preşedinte al UDMR.
De ce tac liderii opoziţiei?
Nici Victor Ponta, nici Crin Antonescu nu au catalogat demersul celor trei eurodeputaţi, deşi doi dintre ei reprezintă un partid la putere. Singurii care s-au pronunţat pe marginea subiectului au fost colegii de Parlament European ai celor trei, precum şi preşedintele Senatului, Mircea Geoană. Acesta din urmă este însă suspendat din PSD.
Lipsa unei reacţii prompte şi clare din partea liderilor Uniunii Social-Liberale ar putea avea legătură cu dorinţa acestora de a-i atrage pe udemerişti de partea lor în vederea reconfigurării majorităţii parlamentare.
