România nu îndeplinește nici măcar standardele minime pentru combaterea traficului de persoane, arată cel mai recent raport al Departamentului de Stat american privind traficul de ființe. Potrivit documentului, suntem atât furnizori, cât și exploatatori de victime. În replică, Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) susține că încearcă să ia măsurile sugerate în raport pentru persoanele traficate.
Raportul Departamentului de Stat reține că au fost date sentinţe slabe sau cu suspendare, care nu au oprit traficanţii de persoane şi nu au oferit protecţie suficientă victimelor. ”Guvernul nu a oferit fonduri organizațiilor neguvernamentale care acordă asistență victimelor, iar acestea reușesc cu greu să aibă acces la servicii medicale și consiliere psihologică. Unele victime salvate din mâinile traficanților au fost revândute de membrii familiilor, în loc să fie plasate în adăposturi”.
Astfel, românii sunt exploatați atât în țară, cât și în străinătate (cu precădere în Marea Britanie, Italia, Spania și Franța, dar și Cehia, Ungaria și Grecia). Ei sunt exploatați prin muncă – în agricultură, construcții, servicii casnice, hoteluri, dar sunt obligați și să fure, să cerșească și să se prostitueze. Cel mai adesea, femeile și copiii devin sclavi sexuali, iar copiii romi reprezintă categoria cea mai vulnerabilă în fața traficanților. În ceea ce îi privește pe străinii traficați, cetățenii din Republica Moldova, Polonia, Bangladesh și Serbia ajung cel mai adesea pe mâinile traficanților români.
În total, în 2014, autorităţile române au investigat 875 de cazuri de trafic, faţă de 714, în 2013. Procurorii au pus sub acuzare 534 de persoane în 2014, aproape la fel ca în anul anterior. De asemenea, anul trecut, 757 de persoane au fost salvate. Dintre acestea, 74 % erau femei, iar 38 procente copii. 475 de oameni au fost sclavi sexuali, iar 188 au fost exploatați prin muncă. (Consultați tabelul atașat.)
Instanţele judiciare au condamnat 269 de traficanţi de persoane, în 2014, faţă de 252, în 2013.
Bani pentru adăposturi și ONG-uri
În prezent, un traficant de ființe riscă, în România, între trei și 10 ani de închisoare, pedepse suficient de riguroase, reține raportul. Totodată, Guvernul României ar trebui să aloce fonduri ONG-urilor care ajută victimele traficului și pentru construirea de adăposturi, facilitarea accesului victimelor la asistență medicală și psihologică, cererea pedepsei maxime pentru traficanți , asigurarea unui mediu sigur pentru reinserția socială a victimelor și identificarea clară a categoriilor vulnerabile în fața exploatării sexuale și prin muncă.
ANITP se laudă cu un premiu la o competiție de profil
Agenția arată, într-un răspuns transmis redacției, că sunt deja ”proiectate sau în curs de implementare măsuri menite să surmonteze dificultățile existente, fiind în fapt preocuparea celor responsabili de a asigura cadrul funcțional al mecanismului național antitrafic, în raport cu interesul consolidării unui stat de drept”.
Totodată, ANITP se laudă că una din campaniile de prevenire desfășurate în 2014 a obținut locul III în competiția Premiul European de Prevenire a Criminalității. Anul trecut, Agenția a derulat 1.800 de activități de prevenire, în urma cărora peste 135.000 de persoane au fost informate despre traficul de ființe.
Campaniile derulate au vizat principalele forme de exploatare, adică exploatatea sexuală, exploatarea prin muncă și obligarea la cerșetorie.
În 2015, Agenția își propune să deruleze o campanie la nivel național, cu implicarea a patru ONG-uri, pentru combaterea cerșetoriei.
Oana Băluță: Guvernul trebuie să facă mai mult decât ”eforturi”
Activista pentru drepturile omului și profesoara universitară, Oana Băluță, a atras atenția că traficul de persoane reprezintă, pentru victime ”o problemă de viață și de moarte, prin urmare eforturile nu sunt suficiente, iar Guvernul României trebuie să identifice pârghiile necesare ca să şi reuşească”.
Astfel, atrage atenția activista, lipsa unor măsuri corente pe plan intern pentru combaterea traficului de persoane duce la reintroducerea victimei în sistemul de trafic.
Raportul Departamentului de Stat analizează situația traficului de persoane în 188 de țări, grupate în trei categorii. În prima categorie, se află țările care au cel mai mare control asupra traficului de persoane (Australia, SUA, Marea Britanie, Suedia, Canada), în cea de-a doua se află 89 de țări, printre care și România (țări care nu fac eforturi suficiente pentru combaterea traficului), în timp ce Thailanda, Malaysia și Venezuela se află între țările în care traficul atinge cote alarmante.
