Dosarul privind confiscarea a peste patru milioane de lei din averea fostului ministru PSD al economiei, Dan Ioan Popescu, sumă considerată a fi dobândită fără justificare, va fi rejudecat a treia oară, potrivit unei decizii a completului de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Contencios şi Fiscal.
Se pare că la Secţia Contencios a Înaltei Curţi a devenit o practică dispunerea rejudecării confiscării averilor nejustificate, deoarece o decizie asemănătoare s-a luat şi în privinţa fostului consilier şi apoi comisar şef de la garda financiară Bucureşti, Constantin Stelian, fost Constantin Barna.
Controlarea averii lui Dan Ioan Popescu şi confiscarea sumei considerate obţinute fără justificare a fost tergiversată din 2005.
Rejudecarea decisă vineri de cinci judecători de la ICCJ-secţia contencios (dar din care au făcut parte şi judecători de la secţia civilă) poate prelungi obţinerea unei noi sentinţe definitive încă alţi câţiva ani.
Prima salvare a averii lui DIP a fost pronunţată de instanţa din care a făcut parte judecătorul FLORIN COSTINIU, condamnat pentru corupţie de prima instanţă, alături de ex-senatorul PSD Cătălin Voicu
Dosarul averii nejustificate a familiei lui Dan Ioan popescu a avut un traseu sinuos.
În luna iulie 2005, când NU exista Agenţia Naţională de Integritate care verifică averile aleşilor, miniştrilor şi ale funcţionarilor publici, fostul procuror general Ilie Botoş a cerut Comisiei de control al averilor (de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie) cercetarea declaraţiilor de avere ale lui Dan Ioan Popescu şi ale soţiei sale, la sesizarea Centrului de Resurse Juridice.
La data de 16 ianuarie 2006, Comisia a stabilit că soţii Elena şi Dan Ioan Popescu nu justifică dobândirea licită a unor bunuri obţinute în perioada 14 decembrie 2000 – 14 decembrie 2004, perioadă în care DIP (Dan Ioan Popescu) a fost ministrul Economiei. Valoarea nejustificată a bunurilor era de 46. 029.123.730 lei vechi (circa 950.000 de euro).
La aceeaşi dată, comisia specială a sesizat instanţa specială a Înaltei Curţi pentru confiscarea sumei.
La data de 1 octombrie 2007, ICCJ, prin completul special format din trei judecători, respectiv din FLORIN COSTINIU, CARMEN SÂRBU şi CONSTANTIN BRÂNZAN, s-a dispus ÎNCHIDEREA dosarului şi ridicarea sechestrului de pe suma de peste 46 de miliarde de lei vechi.
Parchetul a atacat această hotărâre la completul de 9 judecători de la ÎCCJ.
La data de 7 aprilie 2008, completul de 9 judecători a desfiinţat decizia din 2007 a completului lui Florin Costiniu şi a trimis cauza la Secţia contencios şi fiscal pentru administrare de probe şi REJUDECARE.
ANI, citată prima dată abia în 2008
La data de 24 martie 2008 a fost citată pentru prima dată în cauză şi AGENŢIA NAŢIONALĂ DE INTEGRITATE, care preia calitatea procesuală a comisiei speciale de cercetare a averilor. Parchetul, instituţia care a sesizat comisia, rămâne parte în process.
Tergiversare la ICCJ, Secţia Contencios, condusă de Gabriela Bîrsan: patru ani şi 15 termene, dar se decide confiscarea celor 46 de miliarde, în plin scandal ar încătuşării judecătorului Costiniu
Din data de 7 aprilie 2008 până pe 30 iunie 2011 au fost 15 termene la ICCJ.
Pe 30 iunie 2011 instanţa de contencios rămâne in pronuntare. Era în plin scandal de arestare a senatorului Cătălin Voicu şi a judecătorului Florin Costiniu într-un caz de luare a unor mite în valoare totală de 260.000 de euro.
Prin sentinta civilă numărul 3932, din 14 iulie 2011, a ICCJ s-a admis sesizarea procurorului general Ilie Botoş, constatându-se ca persoanele cercetate au efectuat cheltuieli nejustificate în valoare de peste 46 de miliarde de lei vechi, echivalentul a circa 950.000 euro şi s-a dispus confiscarea.
DIP a făcut “recurs de ordine publică”, solicitând anularea actelor pentru că în locul procurorului general a semnat altcineva (era o bară înainte de semnătura olografă a procurorului general, iar legea prevedea că sesizarea putea fi făcută de către procurorul general).
DIP a făcut o cerere de îndreptare a erorii materiale. Această cerere a fost respinsa la 3 noiembrie 2011.
Recursul lui DIP împotriva confiscării, amânat, apoi repus pe rol, pentru ca în final să se dispună rejudecarea la Curtea de Apel Bucureşti
Apoi, DIP a făcut recurs împotriva confiscării
Recursul a fost judecat de 5 judecători (dosar numărul 182 din 2012), primul termen fiind la data de 1 mai 2012 .
La data de 25 martie 2013, judecătorii au ramas in pronuntare, care s-a amînat pentru 1 aprilie, apoi pentru 8 aprilie, apoi s-a repus pe rol cauza, cu termen pe 13 mai 2013, după care iar s-a amânat pentru 17 iunie, apoi pentru 25 iunie, apoi s-a amânat iarăşi pentru vineri 5 iulie, când, în sfârşit, s-a luat o decizie.
Şi anume, instanţa de cinci judecători a ÎCCJ, secţia contensios, a ADMIS recursul lui DIP şi a trimis cauza pentru rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti, potrivit competenţelor noii legi.
Practic, se reia JUDECAREA DE LA CAPĂT, adică de la administrarea de probe.
Potrivit normelor ÎCCJ trebuie să fixeze, prin motivare (care nu e redactată), nişte obiective ce trebuie respectate de instanţa de fond a Curţii de Apel. Deocamdată nu se cunoaşte ce traseu va avea dosarul, ci doar că judecarea se reia de la capăt.
Secţia de cinci judecători, “recidivează”. Averile nejustificate, greu de confiscate şi în cazul Costantin Stelică, fost Barna
Nu este primul caz al completului de cinci judecători de la ÎCCJ-secţia Constencios care dispune reluarea de la capăt a confiscării unor averi dobândite nejustificat.
La fel a procedat şi în cazul lui Constantin Stelică, fost Constantin Barna, care a ocupat funcţiile publice de consilier general la Bucureşti între anii 2004-2008, apoi consilier la Otopeni între 2008-2009, după care a fost comisar şef – director coordinator al secţiei Gărzii Financiare din Bucuresti până în 2011. In acest caz s-a probat o diferenţă de 740.766 euro (echivalent în lei) între averea deţinută şi veniturile din perioada exercitării funcţiilor.
La 4 iulie 2011, ANI a sesizat comisia de cercetare a averilor de la Curtea de Apel Bucureşti, care pe 2 noiembrie 2011 a trimis cauza pentru soluţionare a unei diferenţe nejustificate de 1.770.889 lei.
Instanţa curţii de Apel bucureşti a admis sesizarea la data de 24.04.2012 şi dispune confiscarea celor peste 1,7 milioane de lei. Constantin Stelică (fost Barna) a făcut recurs, iar ICCJ s-a pronuntat pe 25 iunie 2013, când a dispus rejudecarea.
