O investigaţie Rise Project dezvăluie schemele financiare de care a beneficiat fostul deputat Sebastian Ghiţă prin societățile offshore.
Cartelul e format din zeci de companii-ventuză care s-au capitalizat reciproc cu infuzii masive din bugetul național sau european. Banii puşi în circulaţie prin acest sistem au ajuns în conturile familiei și ale firmelor sale fanion, Teamnet și Asesoft. Perioada de glorie a fost guvernarea Victor Ponta, prietenul asumat al mogulului Ghiță.
Au fost înregistrate în Ciudad de Panamá, la sediul Mossack Fonseca, și se numesc Tatran Business Inc și Evsenhurt Invest Corp. Prima avea operațiuni de „holding/consultanță/trading” în România, Guatemala, Costa Rica și Mexic, iar a doua o administra pe prima.
Inițial au fost “firme de raft”, fiind create în pachete de câte zece și ținute inactive până în momentul vânzării lor efective. E o practică uzuală în industria offshore, prin care consultanții răspund rapid necesităților de moment ale clienților din întreaga lume.
Potrivit jurnaliştilor Rise Project, apartenenţa mogulului la această reţea a apărut în martie 2013, când avocații panamezi au primit un email de la niște parteneri din Cipru, tot consultanți offshore, care solicitau activarea uneia dintre “firmele de raft” rezervate de ei cu trei ani înainte (2010).
Era vorba despre Tatran Business Inc. Ciprioții care antamaseră compania îi anunțau atunci pe colegii din Panama să urgenteze procedurile, întrucât firma era „deja vândută” și aveau nevoie de acte pentru client. Și cealaltă căsuță poștală, Evsenhurt Invest Corp, provine dintr-o “serie de raft” a panamezilor, comandată de aceiași avocați ciprioți în 2008.
Evsenhurt și Tatran sunt legate. O arată o minută din noiembrie 2014 a ședinței acționarilor Tatran Business Inc din care reiese că prima o deține pe cea de-a doua.
Ciprioţii de la firma Consulco au comandat firmele din Panama în numele familiei fostului deputat. Tot ei sunt şi cei care au corespondat cu panamezii de la Mossack Fonseca, la un moment dat chiar prin angajatele românce ale Consulco. Firma are birouri în Cipru, România, Bulgaria, Ucraina, Emiratele Arabe Unite, Marea Britanie și Rusia.
Unul dintre fondatorii Consulco este contabilul rus Dmitri Khenkin (foto stânga), iar firma se laudă cu expertiză vastă pe piața post-sovietică și cu un număr impresionant de clienți în regiune.
Directorii-paravan băgați de Consulco în offshore-urile panameze ale lui Sebastian Ghiță au fost folosiți, în roluri similare, și în schema prin care Ivan Malyushin, fost director-adjunct al Departamentului pentru Afaceri Prezidențiale de la Kremlin, și-a ascuns o firmă offshore cu ajutor registratarilor Consulco și Mossack Fonseca.
Românii beneficiari ai acestei reţele au fost Alexandru Ghiță, fratele mai mic al lui Sebastian, Cristian Bâlbâie, fostul lor angajat, acum interpus în firme-cheie ale platformei Ghiță şi Andrei Nicolescu, avocatul familei și al societăților pe care familia și le asumă oficial.
Prin intermediul ciprioților de la Consulco, au fost numiți la conducerea offshore-ului Tatran din Panama. Alex Ghiță – ca director și președinte, Cristian Bâlbâie – director și secretar, Andrei Cristian Nicolescu – director și trezorier.
În luna mai a anului 2016, fostul deputat nega orice legătură cu reţeaua Panama Papers, subliniind că instituţiile care i-au întocmit şi i-au investigat dosarele nu au găsit nimic în neregulă.
„A fost o investigație despre mine la Oficiul de Spălare a Banilor, sunt convins că ar fi găsit așa ceva acolo, în acele rapoarte și verificări făcute de DNA, DIICOT, Parchet General, ANAF, Antifraudă și cine a mai verificat orice chestiune legată de mine, nu cred eu că oamenii ăia nu găseau așa ceva. Nici vreun leu sau vreun euro de care eu să fi avut cunoștință nu a ajuns vreodată în vreo firmă offshore. Din orice paradis fiscal. M-am ferit de așa ceva ca de dracu` încă de la începutul activității mele economice”, spunea Ghiță.
Procurorii, însă, îi găsiseră offshore-urile cipriote de cel puțin un an. Rechizitoriul dosarului în care DNA l-a trimis în judecată pe Ghiță pentru spălare de bani arată că mogulul și-a cedat acțiunile din Asesoft Internațional unei firme din Cipru deținută tot de el, adaugă jurnaliştii Rise Project.
Odată intrați în platforma Ghiță, banii publici au circulat prin alte societăți până când au ajuns la entitățile de bază, intrate acum în vizorul DNA.
În total, firmele firmele implicate în acest circuit au încasat în perioada 2012-2014, peste 360 de milioane de lei de la stat. Societățile din grupul Ghiță au parafat cel puțin 370 de contracte publice în această perioadă, dintre care aproape 300 au fost acordate direct, fără licitație.
!function(e,t,n,s){var i=”InfogramEmbeds”,o=e.getElementsByTagName(t),d=o[0],a=/^http:/.test(e.location)?”http:”:”https:”;if(/^/{2}/.test(s)&&(s=a+s),window[i]&&window[i].initialized)window[i].process&&window[i].process();else if(!e.getElementById(n)){var r=e.createElement(t);r.async=1,r.id=n,r.src=s,d.parentNode.insertBefore(r,d)}}(document,”script”,”infogram-async”,”//e.infogr.am/js/dist/embed-loader-min.js”);
