Zece avioane – ţintă fără pilot, de fabricaţie românească, intră anul acesta în dotarea militarilor din Statul Major al Forţelor Aeriene.
Avioanele sunt destinate antrenamentului si urmeaza a fi doborâte cu artileria antiaeriană si cu rachete antiaeriene.
Două asemenea aeronave, model Ultra 20, au fost prezentate, astăzi, în poligonul Clinceni, de specialistii Agenţiei de Cercetare pentru Tehnică si Tehnologii Militare (ACTTM).
Seful colectivului de cercetare, lt. col. Adrian Alexei, ne-a precizat că la proiect au lucrat, timp de doi ani, opt oameni – dintre care sase ingineri. Rezultatele obţinute sunt încurajatoare. Un avion – ţintă conceput de ACTTM costă circa 3.000 de euro – faţă de 30.000 de euro, cat costă un aparat similar oferit de alti producători.
Preţul redus al aparatului este foarte important, întrucât avioanele – ţintă sunt menite să fie distruse la antrenamente.
La acţiunea de astăzi de la ACTTM a participat, ca invitat, si deputatul Radu Surugiu, vicepresedintele Comisiei pentru apărare, ordine publica si siguranţă naţională din Camera Deputatilor, care s-a declarat impresionat de activitatea cercetătorilor. Vicepresedintele Comisiei i-a încurajat pe liderii MApN să comande asemenea echipamente pentru antrenament.
Potrivit unor surse din MApN, militarii din Forţele Terestre ar putea primi si ei in dotare avioane Ultra 20.
Avioanele – ţintă vor zbura cu 500 km/h
Avioanele Ultra 20 sunt propulsate de un motor cu benzină care le ridică pană la 1000 de metri altitudine. La testele de pană acum, aparatele au atins 200 de kilometri la oră, ne-a precizat lt. col. Adrian Alexei. Intr-o versiune viitoare, aparatele vor zbura cu 500 de kilometri la oră, ceea ce va permite o simulare mult mai buna a ţintelor aeriene reale.
Avioanele Ultra 20 sunt comandate prin radio de la sol si au la bord o camera video care filmează zborul pâna la momentul în care aeronavele sunt distruse. Evident, camera video este una ieftină, fara performante deosebite, întrucat ea nu poate fi recuperată.
Camere video cu performanţe superioare se montează însă pe avioanele de cercetare fără pilot, care de obicei se întorc la bază.