UN CAZ CONTROVERSAT. În 2012, sub conducerea lui Gabriel Oprea, spionii Armatei au fost folosiți pentru a urmări un banal caz de trafic de droguri. Ce acuzații lansează un fost ofițer de contrainformații la adresa lui Oprea

Pe vremea când Gabriel Oprea era ministru al Apărării, ofițerii DGIA au fost folosiți, contrar uzanțelor, la prinderea unor traficanți de cocaină. Ei au derulat o serie de activități specifice despre care un fost ofițer de contrainformații militare spune că au fost, în fapt, interceptări ilegale. Cazul ridică foarte multe semne de întrebare la care autoritățile nu au răspuns.

Trei traficanți de droguri, care au in­trodus pe terito­riul României 51 kg cocaină, au fost anihilați de DIICOT, în aprilie 2012, grație unei ample activități de monitorizare-in­terceptare, realizată cu ajutorul unei tehnici de ultimă generație, pusă la dispoziție de către… NATO. Vasta operațiune, căreia i-au fost alocate resurse importante în ciuda numărului mic de membri ai grupului de traficanți, a fost realizată de ofițeri ai Direcției de Combate­re a Criminalității Organizate (DCCO) din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR).

La ea au participat și ofițeri ai Direcției Generale de Informații a Apărării (DGIA), care au oferit inclusiv sprijin logistic. Asta înseamnă că monitorizarea suspecților a fost realizată inclusiv cu echipamente de ultimă generație, puse la dispoziția DGIA de către țările partenere din Alianța Nord-Atlantică. Este vorba de tehnică SIGINT (Signal Intelligence), capabilă să detecteze, localizeze și să exploateze orice țintă care emite câmpuri electromagnetice. Pentru a înțelege cât de eficientă este o astfel de aparatură trebuie spus că ea poate decripta ce scrie la un computer o anumită persoană doar prin interceptarea și decodificarea radiațiilor electromagnetice emise de monitor.

Col. (r) Doru Paraschiv, fost ofițer de contrainformații militare din cadrul DGIA, acuză faptul că tehnica SIGINT a fost folosită de DGIA pentru o serie de interceptări ilegale a unor persoane publice din România, în beneficiul lui Gabriel Oprea, fost ministru al Apărării la acea dată și vicepremier pe probleme de siguranță națională. Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă ICCJ, susține că situația reclamată de col. Paraschiv nu corespunde realității. 

Col. Paraschiv este o victimă a grupării Gabriel Oprea-gen. Marian Hăpău, actual șef al DGIA, despre care „România liberă“ a scris pe larg într-una din edițiile sale anterioare. Acuzat de „facilitarea scurgerii de informații clasificate către persoane neautorizate“, i-a fost retras certificatul de acces la informații clasificate și trecut abuziv în rezervă, fără ca DGIA/MApN să ancheteze acest presupus incident de securitate, fără să detalieze și să-i comunice acuzațiile și fără să informeze instituțiile abilitate. Cazul a fost îngropat de Secția Parchete­lor Militare, de un procuror pe care Paraschiv îl acuză că este în rețeaua de interese a lui Gabriel Oprea. 

Citește și: Cum a fost dat afară din Armată un ofițer de contrainformații militare, din cauza rețelei de influență create de fostul vicepremier Oprea. Colonelul Paraschiv a fost amenințat de directorul general al DGIA să nu mai umble cu ”trădători”

Care sunt faptele

În aprilie 2012, DIICOT – Structura centrală încerca să destructureze o grupare de criminalitate organizată care făcea trafic de droguri pe teritoriul României, unde introdusese 51 kg cocaină. Procurorii făceau cercetări în dosarul 289/D/P/2011.

În cursul investigațiilor, aceș­­tia au solicitat sprijinul MApN, dar și al unor structuri din sub­or­­dinea MAI, în vederea rea­li­­zării interceptărilor. Astfel, în perioada 14-23 aprilie 2012, ofițeri ai Direcției de Combate­re a Criminalității Organizate (DCCO) din cadrul IGPR îm­preună cu ofițeri ai DGIA au efectuat monitorizarea tra­ficanților, în baza autorizației date de judecătorii Tribunalului București.  

Activitățile specifice s-au derulat în incinta Cazărmii Bragadiru, situată în zona liniei de centură a Capitalei – Fort Bra­gadiru. Cazarma aparține Batalionului 300 deservire, structură de forțe din cadrul Diviziei 1 Infanterie „Dacica“. 

Traficanții de droguri erau doi cetățeni bulgari, R.G.A. și Evelin Banev Nicolov, zis „B.“ sau „Igor“, plus cetățeanul de origine sud-americană neidentificat „Carlos“. „În cursul lunii aprilie 2012, Evelin Banev Nicolov a introdus pe teritoriul României cantitatea de 51 kg cocaină, cu ajutorul unor persoane neidentificate, inculpatul R.G.A. ajutându-l să o livreze unui colaborator autorizat de organele de urmărire penală“, reiese din rechizitoriul DIICOT. Astfel, procurorii au reușit să-i captureze pe aceștia, împreună cu cantitatea de 51 kg cocaină pe data de 14 aprilie 2012. Data coincide cu debutul activităților de monitorizare derulate la Fort Bragadiru. Cu alte cuvinte, DGIA a fost implicată după capturarea traficanților…

Care sunt acuzațiile unui ofițer de contrainformații

Col. (r) Doru Paraschiv, fost ofițer de contrainformații militare al DGIA, susține că în Cazarma Bragadiru s-a desfășurat „o activitate ilegală – fără mandat – de interceptare, monitorizare, bruiere a convorbirilor telefonice și a altor căi de comunicații online“. El a depus, pe data de 19 iulie a.c., o plângere penală la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), investigată de Secția Parchetelor Militare (SPM) în dosarul 11/P/2016. 

Paraschiv acuză faptul că interceptările au fost efec­tuate în beneficiul lui Gabriel Oprea, ministru al Apărării la acea dată, sprijinit de gen. Marian Hăpău, actualul șef al Direcției Generale de Informații a Apărării (DGIA).

„Această activitate de­mon­strea­ză în fapt ilegalită­țile și faptele de înaltă corupție pe care gruparea Oprea-Hăpău & Co. le-a planificat, organizat și desfășurat în scopul obținerii de informații pentru șantaj, ame­nințări de orice tip, racolări de personalități ale diverselor domenii sociale, politice, economice din România, posibil și cetățeni străini, respectiv întărirea puterii membrilor acestei grupări tipic mafiote, cu sprijinul logistic, material și financiar, și mai cu seamă sprijinul și folosirea unei structuri de informații și contrainformații puternice în stat, numită DGIA“, scrie col. (r) Doru Paraschiv în denunțul penal împotriva celor doi.

Denunțul este îndreptat și împotriva col. Mugu­rel Vasile, locțiitor pentru con­tra­in­for­mații al lui Marian Hăpău, dar și a gen. Ștefan Dănilă, la acea dată șef al Statului Major General (SMG) din cadrul MApN. 

Concret, potrivit denunțului penal depus de col. (r) Doru Paraschiv, în data de 13 aprilie 2012, gen. Ștefan Dănilă l-ar fi apelat pe generalul-maior Nicolae Dohotariu, la acea dată comandantul Diviziei 1 Infanterie „Dacica“, căruia i-ar fi cerut pe linie ierarhică să permită a doua zi accesul pentru câteva zile, în Cazarma Bragadiru, unei echipe de filmare care să „tragă câteva cadre“. Gen. Dănilă ar fi precizat că este vorba de „un contraserviciu pentru domnul ministru Oprea Gabriel“. În acea perioadă, în Cazarma Bragadiru nu se derulau exerciții de instrucție, de antrenament sau de orice altă natură, fiind Sărbătorile Pascale. 

În data de 14 aprilie 2012, într-o zi de sâmbătă, la Cazarma Bragadiru s-au prezentat mai multe autovehicule și autospeciale, „convoiul“ fiind deschis de col. Mugurel Vasile. „Șeful de obiectiv, un sergent, încearcă să aplice regulile militare de acces, dar reușește mai puțin, din cauza tupeului recunoscut al lui Vasile Mugurel, care îl împiedica să își îndeplinească obligațiile și consemnul obiectivului militar. Sergentul reușește în prima zi, mai puțin pe parcursul misiunii misterioase, să aplice regulile militare de acces, evidențiind în Registrul de acces câteva date“, scrie col.(r) Doru Paraschiv în denunțul penal.

Este vorba de microbuze Mercedes Vito, cu numerele de înmatriculare: B54DMX, B36HOX (șofer Nistor Viorel), B14CVX (șofer Popescu Ion), IF14BAV, B30JUZ, B20DFZ; autoturisme tip SUV cu nr. de înmatriculare: B43HYC, B115YMX, B56RBV; autoturism marca Renault Megane nr. B47LEO (șofer lt.-col. Șușu Neculaie); autoturism marca VW Passat nr. B14CVH (șofer Cosma Nicolae Cătălin și Nicolae Dumitru); autoturism marca Opel Astra nr. B23VES (șofer col. Țimonea Carmen); autoturism marca Dacia Logan nr. B39CHE (șofer Popescu Claudiu).

Care este poziția procurorilor militari

Urmare a plângerii penale a col.(r) Doru Paraschiv, în data de 20 iulie a.c., Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă ICCJ a deschis dosarul 11/P/2016. După doar trei luni, în 31 octombrie 2016, procurorul militar Stelea Covei a dispus clasarea cauzei, pe motiv că „cele sesizate de denunțător nu au reflectare în realitate, fap­tele imputate prin denunț neexis­tând în materialitatea lor“. 

El susține că între DIICOT și MApN exista „un protocol de colaborare instituțională“, iar după finalizarea dosarului  Ministerului Apărării i-a fost trimisă o scrisoare de mulțumire „pentru sprijinul decisiv al ofițerilor MApN în rea­lizarea operațiunii“. 

Procurorul Stelea Covei susține că Doru Paraschiv a prezentat în denunțul său informații neveri­ficate și „nu a respectat limi­tele principiului necesității de a cunoaște (need to know) specific activității lucrătorilor de informații“. „S-a stabilit, prin probele legal administrate, că activitățile ofițerilor MApN s-au concretizat în sprijinul, implicit logistic, acordat operațiunii speciale, tehnica și personalul specializat aparținând diferitelor structuri ale Poliției Române“, se scrie în ordonanța de clasare. 

În plus, accesul ofițerilor MAI în incinta unității militare s-ar fi efectuat „cu respectarea strictă a procedurilor prevăzute în regulamentele militare“.

Procurorul de caz admite că a existat acordul șefului SMG, al șefului Diviziei 1 Infanterie „Dacica“ și al comandantului unității militare. Totuși, Mugu­rel Vasile nu ar fi avut o „atitudine neregulamentară“,  lucru ce ar reieși din declarațiile milita­rilor de serviciu care au permis accesul în Cazarma Bragadiru, cât și din consemnările din re­gistrul de intrare a persoanelor străine și a vizitatorilor în unitatea militară.  

Acuzații grave. „DGIA proteja informativ ședințele UNPR“

Colonelul (r) Doru Paraschiv a trimis memorii în legătură cu abuzurile la care a fost supus (retragerea certificatului de acces la informații clasificate, trecerea în rezervă) atât fostului președinte Traian Băsescu, cât și actualului șef de stat, Klaus Iohannis. În ele a scris următoarele. „Astfel, la nivelul personalului MApN, care cunoaște viața la vârful instituției noastre se știe că gl.-lt. Hăpău Marian este protejat de dl. Gabriel Oprea, persoană de care s-a apropiat în perioada când acesta a deținut funcția de ministru al Apărării Naționale, în prezent vicepremier în Guvernul României. În calitatea dumneavoastră de președinte al României și șef al CSAT, cu respect vă raportez că trebuie să cunoașteți despre gl.-lt. Hăpău Marian că a săvârșit abuzuri în serviciu în legătură cu unele activități politice la care personalul DCiSM participa, atât în timpul programului, cât și în afara programului instituției, activități interzise de prevederile Legii nr. 51/ 1991 privind siguranța națională a României. Activitatea noastră consta în «a face asigurare contrainformativă» pentru întâlnirile politice ale conducerii și membrilor UNPR. Personal nu am participat deoarece am luat atitudine în cadrul colectivului din care făceam parte, solicitând șefilor profesionali «ordin scris» (2011)“.

O operațiune cu multe semne de întrebare

Prezența ofițerilor și a tehnicii DGIA la activitățile specifice de la Fort Bragadiru a fost legală. În 2012, articolul 142, alin. 1, din Codul de Procedură Penală nu fusese declarat neconstituțional de către CCR. El prevedea că „procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului“.

Sintagma „alte organe specia­li­zate ale statului“ a permis, așadar, ofițerilor de informații militare să sprijine activitățile de monitorizare de la Fort Bragadiru. Totuși, prezența acestora este surprinzătoare, din moment ce în dosarul DIICOT nu erau implicate cadre militare, traficul de droguri nu s-a produs în incinta unei unități militare. Mai mult, cazul nu era de siguranță națională, pentru a justifica folosirea tehnicii SIGINT. 

Așadar, de ce a fost necesară o așa desfășurare importantă de forțe pentru un trafic de cocaină pus la cale de doar trei infractori? De ce s-a solicitat ajutorul DGIA, și nu al SRI, serviciu secret care dispunea și el de tehnică modernă de interceptări? 

O altă întrebare la care DIICOT ar trebui să dea un răspuns convingător este de ce monitorizarea traficanților de droguri a început în ziua capturării lor, 14 aprilie 2012, împreună cu cele 51 kg de cocaină? Până la acea dată fuseseră realizate o serie de interceptări ambientale sau telefonice fără sprijinul DGIA, ele fiind menționate în rechizitoriul DIICOT ca probatoriu. De altfel, DCCO deținea, și deține și în prezent, tehnică de interceptări, care probabil a fost folosită în dosar.

De ce a fost nevoie de implicarea ofițerilor DGIA și a tehnicii NATO extrem de performante și prezența într-o unitate militară? Mai ales că la circa 1 km de Cazarma Bragadiru este o unitate a Jandarmeriei. 

Este curios și faptul că activitățile de monitorizare au durat mult după capturarea traficanților și a cocainei, res­pectiv 9 zile, din 14 până pe  23 aprilie 2012.  

Pe de altă parte, surse militare spun că,  potrivit regulamentelor, în zilele de sărbători legale, tehnica militară se sigilează și se raportează acest lucru până la nivelurile superioare de comandă ale Armatei. Totuși, tehnica DGIA a fost scoasă din cazarma de proveniență și figurează ca intrare în Registrul de acces al altei unități militare. 

O altă întrebare este de ce cercetările au durat doar trei luni, având în vedere complexitatea și gravitatea faptelor din plângerea penală? În plus, în ordonanța de clasare, procurorul scrie că i-a audiat doar pe col. (r) Doru Paraschiv și pe ofițerii de serviciu care au permis accesul tehnicii de ascultare în incinta Cazărmii Bragadiru. Despre alte persoane audiate nu se spune nimic, deși, în plângerea penală, col. Paraschiv a menționat foarte multe persoane care pot lămuri dacă această operațiune a fost sau nu legală, de la ofițerii superiori ai Armatei până la șoferii autovehiculelor care au transportat tehnica militară.