UPDATE: Elena Udrea a declarat, marţi, că nu se miră că DNA cere ca ea să fie arestată.
„Nu mă miră că s-a ajuns aici. Este clar că în DNA există o divizie Elena Udrea. Sunt două speţe – vânzarea unei vile care aparţinea Ministerului Dezvoltării și una privind un contract privind vila Săbărel. Dosarul este bazat pe declarațiile Anei-Maria Topoliceanu, şefa consiliului de administraţie. Doamna Topoliceanu a fost cea care a folosit aceşti bani.Tot ce am spus eu din februarie încoace se adevereşte”, a spus Udrea, la digi24.ro.
Citeşte şi: Elena Udrea: Este clar că în DNA există o divizie cu numele meu
––
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție cer arestarea deputatei Elena Udrea, pe care o acuză, între altele, de trafic de influenţă, luare de mită, dar şi fals în declaraţii de avere în formă continuată, în perioada 2009 – 2012.
Potrivit procurorilor, Elena Udrea a solicitat vânzarea activului „Vila Săbărel” din Eforie Sud, achiziționată cu suma de 56.425 euro, prin metoda negocierii directe şi cu recunoaşterea unor investiţii în cuantum de aproximativ 7.284 euro ce nu fuseseră realizate, către SC Romlit Spectrum SRL – o societate controlată de o persoană din anturajul său, societate pe care a creditat-o prin intermediul unei rude, fără a declara împrumutul acordat societăţii sau cumpărarea activului prin interpuşi.
Udrea l-a constrâns pe directorul general al SC Carmen Silva 2000 SA, prin intermediul reprezentantului SC Romlit Spectrum SRL, să încheie un act adiţional la contractul de vânzare – cumpărare a activului „Vila Săbărel”, în condiţii nelegale (respectiv cu încălcarea hotărârii AGA şi a condiţiilor stabilite pentru vânzare prin mandatul emis de minister în baza avizelor direcţiilor de specialitate), pentru a asigura SC Romlit Spectrum SRL trecerea în proprietate a imobilului. Aceasta, deşi nu se efectuase plata banilor în termenul de 10 zile stabilit prin mandat de minister, fapt ce atrăgea desfiinţarea de drept a contractului, fără altă notificare şi fără intervenţia instanţei de judecată.
Totodată, Udrea şi-a exercitat influenţa asupra primarului oraşului Eforie Sud pentru a obţine cumpărarea, de către SC Romlit Spectrum SRL, a terenului aferent Vilei Săbărel, prin negociere directă, la un preţ sub valoarea de piaţă (aproximativ 50% din valoarea pieţei).
Astfel, deputata a pretins şi primit foloase necuvenite în cuantum de aproximativ. 520.000 de lei, constând în contravaloarea lucrărilor de renovare a Vilei Săbărel şi a materialelor necesare, de la administratorul unei societăţii comerciale (societate ce avea în derulare mai multe contracte cu C.N.I. – Compania Naţională de Investiţii). Foloasele au fost primite pentru a asigura finanţarea necesară derulării contractelor pe care societatea le încheiase cu CNI SA. Aceasta, în condiţiile în care CNI SA funcţiona sub autoritatea Dezvoltării Regionale și Turismului, iar ministrul era ordonator principal de credite.
Citește și: Dorin Cocoș, denunțător în noul dosar al Elenei Udrea
În vara anului 2010, Elena Udrea, în calitate de ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului și membru la Guvernului şi de persoană cu funcție de conducere în cadrul unui partid politic, având influență asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei și ai SC Hidroelectrica SA, a pretins de la un om de afaceri, prin intermediar, suma de 5 milioane USD, pentru a asigura firmei controlate de omul de afaceri derularea, în continuare, a contractului bilateral de vânzare – cumpărare de energie electrică cu SC Hidroelectrica SA.
Pentru a-și exercita influența asupra factorilor de decizie din Ministerul Economiei și a celor din cadrul SC Hidroelectrica SA, la începutul anului 2012, a primit de la acelaşi om de afaceri, prin intermediar, suma de 3.800.000 USD şi o creanță de 900.000 de euro pe care una din firmele controlate de omul de afaceri o deținea ca urmare a unui împrumut garantat cu pachetul de 90% din acțiunile la o societate comercială cu activitate în mass media.
În anul 2011, pentru a ascunde beneficiarul real al creanţei de 900.000 de euro, primită cu titlu gratuit de la omul de afaceri, îi solicitase unei persoane să încheie un contract de novaţie cu schimbare de creditor pe o firmă a respectivei persoane. De asemenea, ulterior, pentru a ascunde că este beneficiarul real al pachetului de acţiuni la societatea cu activitate în mass media, i-a solicitat unei alte persoane să încheie actele aferente tranzacţiei în numele său şi să efectueze plăţile aferente prin creditarea societăţii, disimulând astfel provenienţa sumei de circa 700.000 de euro, aferentă plăţilor efectuate pentru societatea mass media şi ascunzând astfel că este adevăratul proprietar la creanţei ce a făcut obiectul novaţiei cu firma omului de afaceri de la care a primit creanţa.
