UPDATE ora 13.00
Comisia juridică a Camerei Deputaților a admis solicitarea DNA Ploiești de reținere a deputatului Sebastian Ghiță, dar nu și arestarea preventivă a acestuia. Plenului Camerei va da votul decisiv miercuri. În condițiile în care e avizată doar reținerea pentru 24 de ore, procedura nu ar mai avea nici un rost să fie aplicată. Nu ar fi primul caz în care parlamentarii apelează la acest artificiu. Specialiștii spun că acest mod de acțiune al parlamentarilor poate fi interpretat ca sfidare a procedurilor penale.
–
Procurorii DNA cer Camerei Deputaților reținerea și arestarea deputatului Sebastian Ghiță pentru mai multe infracțiuni grave pe care le-a comis prin influența pe care și-a construit-o de-a lungul anilor asupra autorităţilor.
Ghiță promitea unor procurori și polițiști funcții de conducere (infracțiuni ce ar fi fost consumate) pentru a primi informații secrete din dosarele penale ale apropiaților săi și ale firmelor în care avea interese, spun procurorii DNA.
Unele funcții erau promise/obținute și cu sprijinul fostului premier Victor Ponta, care apare în referatul DNA Ploiești.
Potrivit DNA, în decursul timpului, Sebastian Ghiță, director al S.C. ASESOFT INTERNAŢIONAL S.A. Ploieşti până în anul 2012, iar de la acea dată şi până în prezent deputat în Parlamentul României, "a dobândit o putere financiară şi relaţională care i-a permis să determine, în mod real (chiar dacă personal el nu a ocupat vreo funcţie oficială în stat până în anul 2012) numirea/menţinerea unor persoane în funcţii importante'".
Această "forţă dobândită a fost folosită în mod efectiv de Sebastian Ghiță ca monedă de schimb pentru cointeresarea unor funcţionari publici şi angrenarea lor într-un mecanism infracţional care presupunea satisfacerea intereselor ilicite, de orice natură, ale deputattului Ghiţă Sebastian Aurelian" spun procurorii.
În referat se notează că persoanele – funcționari publici, polițiști, magistrați -, cu care relaţiona aveau "un comportament obedient şi deserveau în mod evident interesele lui Ghiţă Sebastian Aurelian şi nu, aşa cum ar fi fost obligatoriu, interesele societăţii pentru a căror apărare ar fi trebuit să fie numiţi şi menţinuţi în funcţie".
După anul 2010, "sub paravanul protecţiei autorităţilor, Sebastian Ghiță şi-a permis să comită o gamă diversificată de fapte care pot întruni elementele constitutive ale unor infracţiuni (folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, infracţiuni de dare de mită, şantaj, conducerea unui vehicul fără permis de conducere)".
În perioada 2013-2014, în timp ce pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti se afla în curs de urmărire penală o cauză complexă, în care se efectuau cercetări cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani (valoarea prejudiciului depășea 30 de milioane de euro), prin Sebastian Ghiță, "mai multe persoane vizate au obţinut informaţii confidenţiale privind obiectul cercetărilor, persoanele fizice şi juridice cercetate, măsuri de supreveghere tehnică dispuse, măsuri preventive ce urmau a fi luate, numele procurorului de caz şi ale ofiţerilor de poliţie delegaţi să efectueze urmărire penală, prin folosirea mai multor căi".
În schimbul primirii informațiilor, Sebastian Ghiță ar fi promis/obținut numiri pe funcții prin relațiile pe care le avea cu persoane cu putere de decizie.
Ca exemplu, anchetatorii relatează în referat că Sebastian Ghiță ar fi folosit și relația sa cu premierul Victor Ponta. Spre exemplu, la începutul anului 2014, Sebastian Ghiță l-a dus la premierul Victor Ponta pe procurorul general al Parchetului Curții de Apel Ploiești, Liviu Tudose. Procurorul a confirmat la DNA că Ponta i-a propus funcția de director DLAF sau o funcție de execuție în cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. În schimb, procurorul trebuia să furnizeze informații din dosarele în care erau cercetați apropiații lui Sebastian Ghiță, să protejeze persoane și firme unde deputatul avea interese economice, spun anchetatorii. Între persoanele care trebuiau "salvate", s-ar fi aflat și Mircea Cosma, președintele CJ Prahova (PSD).
Implicaţi în furnizarea ilegală de informaţii nedestinate publicităţii către Sebastian Ghiță au fost:
– Tudose Liviu Mihail – la acel moment procuror genaral al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, în prezent procuror general adjunct al unităţii de parchet menţionată, arestat preventiv. Tudose și-ar fi recunoscut parte din fapte în declarațiile date la DNA, inclusiv întâlnirea cu premierul Victor Ponta și ofertele de funcții făcute de acesta!
– Mihăilă Aurelian Constantin – la acel moment procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, în prezent procuror în cadrul unităţii de parchet menţionată, arestat preventiv;
– Dosaru Viorel – la acel moment inspector şef al I.P.J. Prahova, ulterior răsplătit prin Ghiță cu funcția de subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne, de unde s-a pensionat cu puțin timp înainte de a fi reținut și arestat;
– Ispas Constantin – la acel moment şeful DGA Prahova, arestat preventiv
Informațiile au fost transmise spre persoane cercetate penal și la care deputatul Sebastian Ghiță ar fi avut interese economice.
Cum s-a folosit deputatul Ghiță de Parchetul Curții de Apel Ploiești, de IPJ și DGA Prahova pentru a fenta legea penală. Sursa: DNA
Deputatul, "folosindu-se de influenţa pe care o avea şi pe care o exercita efectiv pentru menţinerea şi promovarea în funcţii publice, i-a capacitat pe Tudose Liviu Mihail – la acel moment procuror genaral al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti-, şi pe Dosaru Viorel – la acel moment inspector şef al I.P.J. Prahova -, să-i furnizeze informaţii confidenţiale din dosarul nr. 465/P/2013 aflat în curs de urmărire penală pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.
Faptele au fost comise în contextul în care, pe de o parte, Ghiţă Sebastian Aurelian avea interesul să-i protejeze pe Cosma Vlad Alexandru şi Alexe Răzvan, implicaţi în activitatea infracţională ce făcea obiectul anchetei, iar pe de altă parte, avea personal interese de natură financiară la mai mulţi agenţi economici supuşi anchetei şi evidenţiem SC CONECO SRL şi SC MEDIA FANTASY SRL" susțin procurorii DNA în referatul prin care au cerut arestarea preventivă.
Model de acțiune folosit de Ghiță, descris de DNA
În vara anului 2013, Sebastian Ghiță a fost informat de către un partener de afaceri cu privire la faptul că organele de urmărire penală efectuează cercetări referitoare la activitatea lor economică, situaţie în care l-a rugat ca „prin relaţiile pe care le are” să se intereseze în concret despre ce ar putea fi vorba.
Astfel, în perioada următoare, l-a contactat pe Ispas Constantin – în acea perioadă şef al DGA – Serviciul Prahova-, pe care l-a rugat să iniţieze demersuri pentru a afla ce anume probleme de natură penală ar putea avea acesta ori partenerul său de afaceri.
La scurt timp după această discuţie, Ispas Constantin, prin intermediul unui subordonat, ofiţer DGA, a programat o întâlnire cu Răzvan Alexe (cercetat pentru evaziune și spălări de bani). Ispas i-a comunicat acestuia că, "în urma unei discuţii pe care a purtat-o cu un procuror cu funcţie de conducere din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti ( adjuncțul Aurelian Mihăilă-nn), a aflat că este cercetat într-un dosar instrumentat de procurorul Negulescu Mircea din cadrul unităţii de parchet precizată anterior, atenţionându-l totodată cu privire la posibilitatea ca acesta să fie urmărit".
Apoi, a intrat în mecanismul deturnării anchetei procurorul general adjunct Mihăilă Aurelian, care a încercat să obţină date din ancheta penală derulată în dosarul nr.465/P/2013 de către procurorul Negulescu Mircea.
Astfel, la data de 25 octombrie 2013, după ce luase măsuri preventivă faţă de unele dintre persoanele cercetate, procurorul Neguleascu a fost chemat de către Mihăilă Aurelian, în biroul său, unde, acesta i-a solicitat să-i predea în format electronic, pe un mediu de stocare, referatul cu propunere de arestare preventivă întocmit în cauză.
Motivul invocat de Mihăilă Aurelian în legătură cu această solicitare, a fost acela că un prieten de-al său lucrează ca şi consilier juridic la o societate comercială, societate ce făcea obiectul anchetei în dosarul penal mai sus menţionat.
Referatul cu propunere de arestare preventivă solicitat de procurorul general adjunct Mihăilă Aurelian i-a fost înmânat în format electronic pe un stick de către (…) – ofiţer de poliţie judiciară delegat în cauză, după ce, în prealabil, documentul a fost transformat în PDF. (…)
Cum acționau șeful IPJ și șeful DGA pentru a obține informații secrete din dosare penale, pe care apoi le-ar fi livrat infractorilor din anturajul lui Ghiță
Un întreg lanț de ofițeri din diverse servicii ale IPJ Prahova au fost obligați să încalce legea de șefii lor Viorel Dosaru ( șef IPJ Prahova) și Constantin Ispas (șef DGA Prahova). Numele ofițerilor este secretizat deoarece au dat informații complete la DNA Ploiești, spun sursele României libere.
În vara anului 2013, luna iunie, pentru "a satisface cerinţele de informare impuse de inspectorul şef Dosaru Viorel, i-a solicitat ofiţerului din subordine, (…), date concrete despre activitatea de urmărire penală" pe care o desfăşoară în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.
"Cu acea ocazie, (…) a aflat că subordonatul său este delegat în dosarul nr. 465/P/2013 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, privind printre alţii, şi pe SC (…) SRL, cauză în care fusese dispuse măsuri de supraveghere tehnică. (…) a notat informaţiile obţinute de la (…) în agenda de lucru şi, în prezenţa şefului Serviciului de Investigaţii Criminale – (…), i le-a comunicat de îndată inspectorului şef Dosaru Viorel.
Ofițerul a raportat incidentul şi comisarului şef (…), adjunctul I.P.J. Prahova, care s-a arătat profund nemulţumit, susţinând că inspectorul şef nu trebuia să ia cunoştinţă despre aceste informaţii, întrucât urmărirea în cauza respectivă se desfăşura în condiţii de maximă confidenţialitate" se precizează în referatul DNA.
În luna iulie 2013, "(…) a primit, prin intermediul Biroului Control Intern din cadrul I.P.J. Prahova, o adresă emisă de DGA – SJA Prahova, semnată de şeful structurii Ispas Constantin, prin care se solicitau date referitoare la existenţa la nivelul I.P.J. Prahova a unor lucrări diverse, penale, secrete de serviciu, secrete de stat care îl vizau pe numitul (…) (Răzvan Alexe- nn)) şi societăţile comerciale la care era acţionar sau care erau administrate de acesta".
Pentru soluţionarea acestei lucrări, conform dispoziţiei verbale a inspectorului şef Dosaru Viorel, a fost desemnat (…) – ofiţer din cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor, în care adjunctul IPJ Prahova NU avea deplină încredere, cunoscând relaţia de prietenie dintre acesta şi Ispas Constantin, dar şi faptul că ofiţerul respectiv fusese cercetat în mai multe cauze penale. Adjunctul inspectorului șef al IPJ Prahova era convins că prin această solicitare se urmărea de fapt accesul şi la alte informaţii decât cele cuprinse în adresa DGA – SJA Prahova. (…)
De remarcat în acest context este faptul că, înainte ca lucrarea respectivă să-i fie repartizată, (…) a fost chemat de inspectorul şef Dosaru Viorel care i-a spus că o să primească o lucrare, iar cu ocazia verificărilor pe care o să le efectueze să fie discret. (…)
"Adversarii" erau aranjați prin campanii de presă. Cum s-a încercat fabricarea unui dosar împotriva procurorului care își făcea datoria
În vara anului 2014 "magistratul procuror Mihăilă Aurelian Constantin l-a chemat pe Emanuel Saghel, șeful BCCO Prahova, la domiciliul său, ocazie cu care i-a înmânat mai multe înscrisuri pretins compromiţătoare referitoare la procurorul Mircea Negulescu, la acel moment procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti (care ancheta rețeaua Răzvan Alexe- Marcel Păvăleanu-Vlad Cosma prin care s-au spălat circa 30 de milioane de euro-nn), susțin procurorii DNA
Totodată, "Mihăilă Aurelian Constantin i-a solicitat să-i înmâneze respectivele materiale jurnalistului Dragoș Pătraru, în vedere publicării în presă. Astfel, în aceeaşi perioadă, Saghel Emanuel s-a întâlnit cu jurnalistul Pătraru Drago la domiciliul acestuia din urmă, ocazie cu care i-a înmânat înscrisurile primite de la procurorul Mihăilă Aurelian Constantin".
De precizat că, înainte de a înmâna materialele primite de la procurorul Mihăilă Aurelian, ofițerul BCCO Saghel a efectuat fotocopii ale înscrisurilor respective, acestea fiind cele care au fost găsite în biroul său cu ocazia perchezițiilor.
Oamenii lui Ghiță din Parchet și Poliție doreau să declanșeze o campanie de presă împotriva procurorului care ancheta afacerile nelegale ale grupării infracționale ( gruparea Răzvan Alexe & Păvăleanu – nn). Între documentele care trebuiau să ajungă în presă se afla o plângere formulată împotriva procurorului anchetator Negulescu Mircea, făcute de o persoană bolnavă de schizofrenie paranoidă, în vârstă de 55 ani din Ploieşti. De asemenea, erau declaraţiile de avere şi interese ale magistratului ce trebuia denigrat, mai multe înscrisuri conţinând informaţii fiscale ale familiei acestuia, precum și niște acte de vânzare a unei mașini, întocmite de fiul procurorului vizat.
Detaliile despre vânzarea mașinii erau relatate pe un înscris olograf, scris de magistratul procuror Mihăilă Constantin Aurelian, în care era implicat și un avocat. Toate acestea urmau să apară în presa locală. jurnalistul Dragoș Pătraru a declarat la DNA că nu a publicat documentele deoarece știa de adversitatea dintre procurorii Mihăilă și Negulescu.
Dosaru, șeful Poliției Prahova, servitorul lui Ghiță
Potrivit DNA, "în data de 22.07.2012, împuternicitul la comanda Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Prahova, comisarul şef DOSARU VIOREL, la solicitarea numitului GHIŢĂ SEBASTIAN AURELIAN, a intervenit pe lângă lucrătorii de poliţie rutieră din cadrul Biroului DN1 pentru ca acestuia să nu-i fie întocmit dosar penal pentru conducerea fără drept a unui autoturism pe drumurile publice, în condiţiile în care, având dreptul de a conduce suspendat în acea perioadă de către IJP Constanţa, a fost oprit de către lucrătorii de poliţie rutieră, la data respectivă, pe motiv că se deplasa pe raza com. Bărcăneşti, jud. Prahova, cu viteză peste limita legal admisă în localitate, conducând un autoturism proprietatea SC ASESOFT INTERNAŢIONAL" .
Pentru a da o aparentă legalitate de rezolvare a situaţiei în care se afla Sebastian Ghiță, "comisarul şef DOSARU VIOREL a dispus lucrătorilor de Poliţie Rutieră din subordinea sa să nu încheie procesul verbal de constatare a abaterilor săvârşite (conducere fără drept a unui autoturism pe drumurile publice, respectiv depăşirea limitei de viteză legal admisă în localitate), ci să aplice procedura specifică situaţiei în care conducătorul auto nu a putut fi oprit. Mai exact, să transmită societăţii comerciale, proprietară a autoturismului, o solicitare în urma căreia conducerea societăţii să transmită organului de poliţie datele de identificare ale persoanei care, la data de 22.07.2012, a condus autoturismul surprins de aparatul radar că a depăşit viteza legal admisă în localitate, lucru care s-a şi pus în practică".
Ofițerul Viorel Dosaru a intervenit la subordonaţii săi pentru a nu se lua măsurile legale faţă de Sebastian Ghiță întrucât acesta l-a recomandat şi susţinut în mediul politic pentru a fi numit în funcţia de împuternicit la comanda Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Prahova, iar ulterior, după ce acesta a devenit deputat în Parlamentul României, ca urmare a alegerilor generale de la finele anului 2012, i-a acordat sprijin ofiţerului de poliţie în vederea titularizării sale în funcţia respectivă.
Motivele pentru care au fost arestați servitorii deputatului GHIȚĂ
Procurorii șefi Tudose Liviu Mihail şi Mihăilă Aurelian Constantin, precum și înalții ofițeri de Poliție Dosaru Viorel şi Ispas Constantin au fost arestați deoarece "este necesară pentru înlăturareaunei stări de pericol pentru ordinea publică".
Potrivit atât DNA, cât și instanței Înaltei Curți care a decis arestarea preventivă a celor patru anchetatori, "din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că au comis infracţiuni grave, respectiv infracţiuni de corupţie pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare, şi pe baza evaluării gravităţii faptelor, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acestora (luare de mită; folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații; cercetare abuzivă; favorizarea făptuitorului; trafic de influenţă) săvârşite în exercitarea atribuţiilor de serviciu ca organ de urmărire penală în cadrul unui Parchet de pe lângă Curte de Apel sau unităţi de poliţie, prin pretindere şi primire de foloase materiale pentru sine (obţinerea unor funcţii de conducere în cadrul unor instituţii publice de către procurorul general Tudose Liviu Mihail), scopul şi urmările produse (zădărnicirea urmăririi penale efectuată în dosarul nr. (…)/P/2013 şi crearea unui folos necuvenit ofiţerului de poliţie Ispas Constantin și deputatului Ghiță Sebastian Aurelian, direct interesat în desfăşurarea urmării penale și în favorizarea unor infractori)".
