Tudor Breazu ar fi intermediat primirea unei mite de aproximativ 300.000 de lei de către Elena Udrea, din care ar fi plătit pentru organizarea zilei ei de naştere la Predeal, dar şi excursii pentru ea şi Ana Maria Topoliceanu, precizează judecătorul de drepturi și libertăți de la Curtea de Apel , care a dispus arestarea preventivă a acestuia.
Judecătorul a admis probele procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) din referatul privind propunerea de arestare preventivă a lui Tudor Breazu, în dosarul Gala Bute, probe potrivit cărora firmele care executau lucrări finanţate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului ,condus de Elena Udrea, depindeau de "bunăvoinţa" persoanelor cu funcţii de conducere din instituţie pentru a evita intrarea în incapacitate de plată din cauza întârzierii decontărilor.
Fragment:
"Prin referatul nr.50/P/2014 din 8.02.2015 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de Combatere a Infracţiunilor Conexe Infracţiunilor de Corupţie a solicitat arestarea preventivă, pentru o perioadă de 30 de zile, a inculpatului BREAZU LIBERIU TUDOR, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la luare de mită, prev. de art. 48 C.pen. rap. la art. 289 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C.pen.
În fapt, s-a reţinut că:
În cauză se efectuează cercetări cu privire la săvârşirea mai multor infracţiuni de corupţie în legătură cu obţinerea şi folosirea fondurilor din patrimoniul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului în perioada 2010 – 2012.
Din probele administrate în cauză a rezultat că finanţarea diferitelor proiecte derulate în perioada respectivă se realiza exclusiv cu aprobarea ministrului Udrea Elena Gabriela, în lipsa unor criterii obiective aplicabile în toate situaţiile.
Astfel, reprezentanţii societăţilor comerciale care executau lucrări finanţate de minister depindeau de „bunăvoinţa” persoanelor cu funcţii de conducere din minister pentru a evita intrarea în incapacitate de plată datorită întârzierii decontărilor.
Din declaraţiile persoanelor audiate în cauză rezultă că aceste împrejurări au dat naştere unei cutume în baza căreia reprezentanţii societăţilor comerciale care primeau finanţări de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului sau de la companii subordonate acestuia „întorceau” un procent de 10% din sumele primite către persoanele cu funcţii de conducere din aceste instituţii.
Funcţionarea mecanismului a fost posibilă datorită unor persoane care nu lucrau în cadrul ministerului şi acţionau ca intermediari, punând la dispoziţie instrumentele necesare realizării unor circuite financiare complexe, care să dea o aparenţă de legalitate operaţiunilor prin care sumele de bani
erau transferate în patrimoniul funcţionarilor.
Pentru a îngreuna stabilirea unei legături între firmele care executau lucrările şi beneficiarii faptelor de corupţie, se realizau transferuri repetate, în baza unor operaţiuni fictive de consultanţă, deşi serviciile nu erau în realitate prestate"
Mijloace de probă, fragment:
"Inculpatul este deţinătorul domeniilor de internet care conţin numele Elena Udrea şi al mai multor mărci pentru diferite mişcări politice asociate cu aceasta.
În acord cu Parchetul, judecătorul reţine că inculpatul Breazu Tudor Liberiu a cunoscut caracterul fictiv al operaţiunilor în baza cărora a încasat sumele de bani de la Lungu Ștefan, precum şi beneficiarul acestora.
Serviciile invocate – de consultanţă imobiliară – nu pot justifica plata unui comision de aproape 50.000 de euro în condiţiile în care practica generalizată a agenţiilor imobiliare constă în perceperea unui comision de aproximativ 2% la momentul finalizării unei tranzacţii imobiliare. Cu atât mai puţin s-a justifica plata unei sume de bani atât de mari doar pentru identificarea bunului tranzacţionat, în absenţa oricărei tranzacţii.
La aceasta se adaugă împrejurarea că S.C Ekaton Consulting S.R.L. nici nu ar mai fi avut fonduri cu care să realizeze o eventuală tranzacţie, în condiţiile în care ar fi folosit cea mai mare parte a veniturilor obţinute pentru plata serviciilor de consultanţă".
În acest context, în perioada 2010 – 2011, Tudor Breazu le-a ajutat pe Elena Udrea şi pe Ana Maria Topoliceanu, directorul Companiei Naţionale de Investiţii, să primească 300.000 de lei de la Dragoş Marius Botoroagă, administratorul SC Consmin SA, scopul mitei fiind de a asigura plata la timp a lucrărilor executate de societate în baza contractelor încheiate cu Compania Naţională de Investiţii.
După ce Compania Naţională de Investiţii făcea plăţile către firma lui Botoroagă, acesta dispunea transferul a aproximativ 10 la sută din suma încasată către Ştefan Lungu, pe atunci consilierul personal al Elenei Udrea, prin societatea controlată de acesta – Last Time Studio SRL, în baza unor contracte de consultanţă fictive, se mai arată în documentul citat.
În acest mod s-ar fi realizat cinci plăţi în valoare de 335.486 de lei, bani din care Lungu i-ar fi transferat lui Tudor Breazu, prin intermediul societăţii Ekaton Consulting SRL, în baza altor contracte de consultanţă fictive, sumele de 209.762 de lei, prin patru transferuri bancare, şi de 90.000 de lei, în numerar, spun procurorii.
O parte a acestor sume i-ar fi fost înmânate în numerar Anei Maria Topoliceanu, care le-ar fi predat Elenei Udrea, mai spun procurorii, precizând că diferenţa a fost folosită de Breazu pentru a plăti cheltuieli ale celor două.
Astfel, potrivit anchetatorilor, Breazu a achitat mai multe servicii de care ar fi beneficiat direct Elena Udrea, respectiv contravaloarea cazării pentru o vacanţă petrecută la hotelul Danai Beach Resort din Grecia, în perioada 2-5 septembrie 2011, şi costurile petrecerii organizate cu ocazia zilei de naştere a acesteia, la data de 26 decembrie 2012, la Hotelul Orizont din Predeal, în sumă de 12.999 de lei.
Sumele primite ar fi fost folosite şi pentru plata unor excursii făcute de Breazu cu Topoliceanu: la Florenţa, în perioada 19 – 22 mai 2011 (cazare 9.462 lei, plus avion 4.468 de lei), la Mykonos – Grecia, în perioada 6 – 11 iulie 2011 (cazare 16.530 de lei şi avion 9.354 de lei), şi la Paris, în perioada 30 septembrie – 4 octombrie 2011 (avion 5.406 de lei).
De asemenea, Breazu ar fi achitat deplasările lui Topoliceanu la Frankfurt, în perioada 30 noiembrie – 2 decembrie 2011 (cazare 2.283 de lei), sau ale unor membri ai familiei sale la Viena , în perioadele 24 – 28 august 2011 (cazare 4.530 de lei şi avion 5.800 de lei) şi 24 octombrie – 1 noiembrie 2011 (cazare 8.876 de lei plus avion 5.652 de lei), spun procurorii.
Anchetatorii mai notează că, din declaraţia Anei Maria Topoliceanu, rezultă că sumele primite de la SC Consmin SA ajungeau în patrimoniul Elenei Udrea.
Tudor Breazu, administratorul moşiei de la Nana a Elenei Udrea, a fost arestat preventiv în 8 februarie, de Curtea de Apel Bucureşti. Decizia nu este definitivă, contestaţia urmând să se judece la instanţa supremă.
Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel Bucureşti a arătat, în motivarea deciziei, că Tudor Breazu este un pericol concret pentru societate, chiar dacă au trecut peste trei ani de la săvârşirea faptelor de care îl acuză DNA.
Magistratul a notat, în documentul citat, că Tudor Breazu, acuzat de complicitate la luare de mită în dosarul Gala Bute, alături de ceilalţi inculpaţi, a comis fapta în mod organizat, prin crearea unui circuit financiar complex şi prin "ticluirea" de înscrisuri pentru a le da o aparenţă de legalitate, implicând mai multe societăţi comerciale şi folosind tranzacţii fictive.
Motivele arestării lui Breazu, fragment:
"măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni.
Potrivit alin. (3) al art. 202 C.p.p., orice măsură preventivă trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.
De asemenea, conform art. 223 alin. (1) şi (2) C.p.p., măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale, (…) numai dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o infracţiune şi există una dintre următoarele situaţii:
a) inculpatul a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată, ori a făcut pregătiri de orice natură pentru astfel de acte;
b) inculpatul încearcă să influenţeze un alt participant la comiterea infracţiunii, un martor ori un expert sau să distrugă, să altereze, să ascundă ori să sustragă mijloace materiale de probă sau să determine o altă persoană să aibă un astfel de comportament;
c) inculpatul exercită presiuni asupra persoanei vătămate sau încearcă să realizeze o înţelegere frauduloasă cu aceasta;
d) există suspiciunea rezonabilă că, după punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, inculpatul a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune sau pregăteşte săvârşirea unei noi infracţiuni.”
Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale, o infracţiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracţiune de corupţie, o infracţiune săvârşită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică".
