Fostul președinte Traian Băsescu l-a acuzat pe procurorul general că, prin decizia de confirmare a urmăririi penale în cazul său, în dosarul jurnaliștilor răpiți în Irak, ”face un joc politic pe măsura jocului pe care l-a făcut atunci când a spus că, militar fiind, a tras după teroriști, când noi nu am avut teroriști”, scrie Mediafax.
Fostul președinte a lansat, vineri, un atac dur la adresa procurorului general al României, Tiberiu Nițu, spunând că înainte de a da decizia de redeschidere a dosarului acesta trebuia să vadă dacă există ”măcar urme de dovezi”, având în vedere gravitatea faptelor pe care le acuză.
Citește și: Traian Băsescu poate fi urmărit penal în dosarul jurnaliștilor răpiți. Ce a declarat fostul șef de stat
”Nici nu aș fi putut concepe ca un leu din banii destinați răscumpării ziariștilor să fie însușiți de mine. Nu am luat niciun cent, este exclusă această posibilitate, cu atât mai mult cu cât în acea operațiune nu s-au vehiculat bani. Pentru mine este o mare dezamăgire că un procuror general al republicii a putut să pună sub semnul întrebării acest lucur. Probabil să toți gândesc după nivelul moral pe care îl au. Iată că procurorul general al României a crezut că președintele poate să facă așa ceva dintr-o operațiune de salvare. Ăsta e nivelul moral. Dincolo de a se repezi direct la președinte, procurorul general ar fi trebuit să constate dacă exista niște probe în acest sens. E evident că domnul procuror general face un joc politic pe măsura jocului pe care l-a facut pentru el când a spus că, militar fiind, a tras în teroriști când noi nu am avut teroriști și și-a luat pământ ca revoluționar”, a declarat Băsescu la sediul Miăcării Populare.
Fostul președinte a mai spus că procurorul general ”generează o hăituire politică prin numărul mare de dosare a căror redeschidere a cerut-o”.
Citește și: Reacția lui Traian Băsescu, după redeschiderea dosarului jurnaliștilor răpiți
Judecătoria Sectorului 5 a confirmat urmărirea penală în cazul lui Traian Băsescu, în dosarul în care Corneliu Vadim Tudor a depus pe numele fostului preşedinte o plângere privind jurnaliştii răpiţi în Irak.
Instanţa a constatat că este legală şi temeinică ordonanţa procurorilor Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din 23 martie şi a confirmat redeschiderea urmăririi penale în cazul fostului preşedinte Traian Băsescu.
Instanţa a mai constatat că a rămas fără obiect cererea de redeschidere a urmăririi penale pentru Vasile Blaga, în urma denunţului formulat de Corneliu Vadim Tudor în 25 noiembrie 2009. Acesta susținea că fostul preşedinte Traian Băsescu şi copreşedintele PNL Vasile Blaga se fac vinovaţi de dispariţia a patru milioane de dolari din răscumpărarea plătită de statul român pentru eliberarea celor trei jurnaliști români.
Decizia Judecătoriei Sectorului 5 este definitivă.
Dosarul a ajuns la Judecătoria Sectorului 5 în urma unei decizii din 6 august a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a stabilit că această instanţă este competentă să judece cazul, pentru că Traian Băsescu nu mai are în prezent vreo calitate oficială.
În 6 august, Traian Băsescu şi copreşedintele PNL Vasile Blaga au fost la ICCJ, fiind citaţi în acest dosar, și au stat la instanță doar câteva minute, întrucât nu au mai avut loc audieri, după ce procurorul de caz a invocat o excepție de necompetență materială a instanței și a cerut ca dosarul să fie retrimis la Judecătoria Sectorului 5. Procurorul a menționat că, în cazul lui Vasile Blaga, ancheta a fost închisă în 2010, printr-o decizie de neîncepere a urmăririi penale. Față de Traian Băsescu, însă, nu s-a putut lua atunci o decizie deoarece acesta se bucura de imunitatea funcției de președinte al României.
Procurorii de la Parchetului instanței supreme au dispus redeschiderea cercetărilor penale în cazul celor trei jurnalişti răpiţi în Irak, în 2005, ca urmare a unei cereri depuse de Corneliu Vadim Tudor, care a decedat în 14 septembrie. Pentru a putea continua cercetările penale în acest caz, procurorii PICCJ au cerut Judecătoriei Sectorului 5 confirmarea redeschiderii urmăririi penale, iar în urma analizării dosarului magistraţii instanţei bucureştene au decis că nu sunt competenţi să judece cauza şi au trimis-o magistraţilor de la instanţa supremă.
Potrivit unei adrese a Biroului de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului instanței supreme, trimisă în septembrie, la solicitarea MEDIAFAX, în 12 dosare penale care îl privesc pe Traian Băsescu s-a dispus reluarea urmării penale, fiind trimise la instanţă în vederea confirmării redeschiderii urmăririi penale.
În şapte dintre dosare judecătorii au confirmat deja redeschiderea urmăririi penale.
Conform documentului citat, reluarea urmării penale s-a dispus în conformitate cu dispoziţiile articolului 335, alineatul 2 din Codul de procedură penală, potrivit căruia „în cazul în care au apărut fapte sau împrejurări noi din care rezultă că a dispărut împrejurarea pe care se întemeia clasarea, procurorul revocă ordonanţa şi dispune redeschiderea urmăririi penale”
„În două dintre dosarele redeschise a fost începută urmărirea penală cu privire la faptă, respectiv infracţiunile de abuz în serviciu, fals în declaraţii şi uz de fals, iar într-un dosar a fost dispusă efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de Traian Băsescu sub aspectul săvârşirii infracţiunii de şantaj”, se preciza în adresa PICCJ.
Între altele, procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) au cerut instanţei să confirme reînceperea anchetei cu privire la modul în care fostul şef al statului a obţinut, în perioada în care era primar, casa din strada Mihăileanu din Capitală.
Procurorii PICCJ au dispus redeschiderea urmăririi penale faţă de Traian Băsescu pentru abuz în serviciu, uz de fals şi fals în declaraţii. Această măsură a fost confirmată, ulterior, de Judecătoria Sectorului 1, iar cercetările în acest dosar vizează modul în care Traian Băsescu a închiriat, iar mai apoi a intrat în posesia unui etaj al casei din strada Mihăileanu, în perioada în care a ocupat funcţia de primar general.
Traian Băsescu declara că nu îi este frică de redeschiderea dosarelor care îl privesc, arătând că este vorba de o vânătoare, că a mai trecut prin acest lucru în 2003 – 2004 şi că sunt procurori care doresc să fie supuşi politicienilor pentru a-i promova în funcţii.
Întrebat, la o emisiune a postului B1 Tv, în legătură cu faptul că este anchetat penal, dacă îi este frică că o să fie arestat, fostul preşedinte a răspuns: „Nu şi nici măcar nu-mi este frică de evoluţia dosarelor, fie că e vorba de dosarul Mihăileanu, de cel cu pământul, cu spălare de bani sau fie ştiu eu ce alt dosar. Ştiu că întotdeauna am respectat legea. (…) Ştiam că Niţu este vânător de terorişti la revoluţie, acu’ văd că a început să fie vânător de fost preşedinte”.
El spunea că se aşteaptă ca pe numele său să fie deschise 60-80 de dosare penale, susţinând că atunci când şi-a terminat mandatul de primar împotriva sa erau depuse 700 de plângeri de către chiriaşi ai unor imobile naţionalizate şi de către „mici afacerişti” cărora Primăria Capitalei, pe care a condus-o în perioada 2000-2004, le-a demolat chioşcurile.
