Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Autostradă cu defect. Peste 200 de erori în construirea autostrăzii Sibiu-Orăştie

Asfalt subţiat sub limitele minime admise, structuri de beton crăpate, straturi ale autostrăzii aşternute fără respectarea tehnologiilor corespunzătoare sunt doar câteva din cele peste 200 de nereguli privind calitatea lucrărilor efectuate la al treilea lot al autostrăzii Oraştie-Sibiu.

Share

Doru Cireasa 0 comentarii

23.09.2014 - 19:24

Asfalt subţiat sub limitele minime admise, structuri de beton crăpate, straturi ale autostrăzii aşternute fără respectarea tehnologiilor corespunzătoare sunt doar câteva din cele peste 200 de nereguli privind calitatea lucrărilor efectuate la al treilea lot al autostrăzii Oraştie-Sibiu.

În doar doi ani constructorul celui de-al treilea lot din autostrada Sibiu-Orăştie (22 de kilometri), respectiv asocierea italiană Impregilo-Salini a reuşit performanţa de a i se fi întocmit nu mai puţin de 249 de rapoarte de neconformitate pentru lucrări de proastă calitate, care nu respectă prevederile legale sau care se abat de la tehnologiile de execuţie. Concluzia figurează într-un raport realizat de firma CONSITRANS, consultant al lucrării până în primăvara acestui an şi care a fost înaintat Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) în luna mai.

Neregulile au fost sesizate în perioada aprilie 2012-mai 2014. Potrivit raportului, 51 dintre aceste neconformităţi, unele grave, nu erau corectate la momentul realizării acestuia. Cea mai veche abatere, neîndreptată, datează din martie 2013 şi a privit refuzul constructorului Impregilo de a informa consultantul CONSITRANS în privinţa materialelor folosite la lucrare.

Aceasta este însă una dintre cele mai mici probleme. Multe nereguli privesc nerespectarea legii calităţii în cosntrucţii, apariţia fisurilor şi crăpăturilor în prefabricate de beton (neregulă sesizată în mai 2014), segregări şi porozităţi în stratul de bază al autostrăzii (aprilie 2014), folosirea materialelor de umplutură necorespunzătoare, crăpături transversale în straturi ale autostrăzii, absenţa planeităţii anumitor zone, inflitrări ale apei în corpul drumului ca urmare a neprotejării găurilor rămase după extracţia carotelor. Impregilo-Salini au aşternut straturi de balast sau mixtură la temperaturi mici, sub limitele admise. Oficialii CONSITRANS, firma care a realizat pentru CNADNR raportul au refuzat să ofere detalii suplimentare invocând clauze de confidenţialitate existente în contractul semnat de companie cu CNADNR.

Surse din cadrul lucrărilor au declarat ziarului România liberă că Impregilo a aşternut inclusiv straturi de mixturi şi asfalt mai subţiri decât se prevedea in proiect pentru a mai câştiga un bănuţ. Măsurători efectuate punctual au arătat că în loc de 4 centimetri (cm) stratul de uzură au fost aşternuţi în unele zone doar 3,2 cm, în loc de 6 cm de binder erau doar 4,8 cm iar în loc de 14 cm de mixtură asfaltică erau doar 12 cm. „Drumul este proiectat să reziste la 15 milioane de treceri. Nerespectarea grosimilor micşorează substanţial acest număr de trecrei” explică un inginer de drumuri care sunt efectele. Surse din cadrul lucrărilor au declarat că Impregilo a fost pus de CNADNR să frezeze pe 5 kilometri stratul de uzură pentru a aşterne altul, de grosime corespunzătoare. Economiile făcute de italieni aduc un profit suplimentar de 400.000 euro pe kilometru. Socotind un preţ de 100 de euro al tonei de material de uzură, o micşorarea totală a grosimii straturilor de 4 centimetri şi o greutate de 25 kilograme a unui strat de un metru pătrat, gros de centimteru, italienii fac o economie de 10 euro la fiecare metru pătrat.

Contactaţi telefonic oficialii firmei Impregilo au refuzat să facă declaraţii afirmând că şefii companiei sunt în şedinţă. Narcis Neaga, director general CNADNR, a refizat la rându-i să explice care mai este calitatea lucrărilor, date fiind numeroasele nereguli reclamate de consultant invocând faptul că nu se află în Bucureşti. Fotografii realiate ieri (vezi foto) arată că pe autostradă nu se întâmplă nimic, că există numeroase zone în care au loc alunecări de teren (ravene) pentru care nu s-au stabilit şi pus în practică soluţii tehnice, în pofida angajamentelor luate de Guvern că austotrada se va deschide circulaţiei la jumătatea lunii noiembrie. 

Citește totul despre:

Comentarii

loading...