Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Contract fără licitație pentru Statele Unite. Armata Română cumpără rachete de 200 de milioane euro

Congresul Statelor Unite urmează să aprobe vânzarea către România a unor instalații de lansare de rachete anti-navă, în valoare totală estimată de 200 de milioane de euro fără TVA.

Mihai Diac 0 comentarii

Actualizat: 19.10.2020 - 23:15

Departamentul de Stat al Statelor Unite a avizat cererea Guvernului României privind cumpărarea din SUA a unui “Sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă” (SIML) și a trimis o notificare în acest sens către Congresul SUA, care urmează să acorde aprobarea finală pentru livrarea acestor produse militare către România.

“Conducerea Ministerului Apărării Naționale salută finalizarea, de către Departamentul de Stat al SUA, a procesului de evaluare a cererii României privind disponibilitatea achiziționării Sistemului de instalații mobile de lansare rachete antinavă – SIML și notificării, în acest sens, a Congresului SUA, conform procedurilor standard americane”, a transmis partea română.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) al României indică un preț estimativ pentru acest contract. Astfel, costurile programului (SIML), prevăzute într-un proiect de lege care va fi înaintat Parlamentului, sunt estimate la 200 milioane EURO, fără TVA, urmând ca valoarea exactă să fie stabilită în urma derulării procedurii de achiziţie, aşa cum va fi stabilită prin lege de Parlament.

“Prin proiectul de lege care va fi înaintat Parlamentului se propune aprobarea atribuirii de către Guvernul României, Guvernului Statelor Unite ale Americii, a contractelor de stat de tip Letter of Offer and Acceptance – LOA specifice Programului Foreign Military Sales – FMS, pentru realizarea Capabilității de luptă împotriva navelor de suprafață, aferentă programului de înzestrare SIML. Prin implementarea acestui program va fi asigurat, pe lângă sistemul propriu-zis, și pachetul de suport logistic inițial, instruirea militarilor privind folosirea în luptă a sistemului și actualizarea permanentă a bazei de date privind parametrii tactici ai țintelor”, precizează MApN.

Responsabilii militari români susțin că “în urma analizei documentelor de program a reieșit că singurul sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă complet operațional, modern, testat și livrat către forțe armate din state NATO (Polonia), și care se pliază cel mai bine pe cerințele operaționale, este sistemul bazat pe racheta Naval Strike Missile (NSM). Alte state ale căror forțe armate au în dotare racheta NSM (dar nu și sistemul) sunt Germania, Norvegia, Statele Unite ale Americii și Malaezia”.

 

“În funcție de cum se finalizează procesele din instanță ale programului de corvete și reluarea procesului la rachetele de coastă, acestea să poată fi demarate”

Nicolae Ciucă,

Ministrul Apărării Naționale

“Toate aceste programe pornesc de la dorința de a întări capacitatea de reacție imediată a Forțelor Navale, de a consolida poziția strategică a României la Marea Neagră”

Mihai Fifor,

Fost ministru al Apărării

 

Ce rol vor avea aceste sisteme militare pentru apărarea națională?

Rachetele antinavă lansate de pe țărm au rol defensiv și vor proteja litoralul românesc al Dobrogei de nave de suprafață inamice.

Ce avantaje avem dacă vom cumpăra rachete de la americani?

Dirijarea noilor rachete se face pe baza datelor furnizate de avioane fără pilot și, mai ales, de sateliți, cum sunt cei de care dispun Statele Unite.

 

Punctul de vedere exprimat de oficialii români ridică anumite semne de întrebare, pornind de la detaliul conform căruia doar o singură țară (Polonia) are în dotare un sistem echivalent. Nici măcar SUA nu au în dotare un asemenea sistem, ci doar rachetele sale. Se știe că, pentru orice echipament militar, una dintre clauzele luate în calcul este dacă a fost sau nu verificat pe câmpul de luptă. De exemplu, în cazul avioanelor F-16, tot de fabricație americană, unul dintre elementele invocate pentru a fi cumpărate de către România a fost faptul că ele au fost folosite cu succes în conflicte reale.

Programul SIML a fost reelaborat de MApN în perioada septembrie 2019 – iunie 2020. Nota de fundamentare a proiectului susține că Forțele Navale Române, în calitate de beneficiar final, sunt cele care “au identificat varianta optimă pentru realizarea capabilității de luptă împotriva navelor de suprafață”.

În anul 2018, când se organizase o licitație pentru acest program militar, prețul sistemului SIML era estimat de MApN la 137 de milioane de euro fără TVA. Dar procedura de licitație din 2018 a fost anulată de partea română, astfel că, acum, sistemul SIML se cumpără fără licitație, iar prețul estimat este de 200 de milioane de euro fără TVA.

“Procedura specifică anterioară de achiziţie pentru SIML a fost anulată de autoritatea contractantă ca urmare a faptului că singurul operator economic care a depus o ofertă în cadrul procedurii specifice reglementată de HG 630/2018 nu a mai dorit continuarea negocierilor din cadrul etapei a-II-a. Față de procedura anterioară, în proiectul actual configurația sistemului a crescut atât în complexitate, cât și în numărul de instalații mobile de lansare și în numărul de muniții care vor fi achiziționate”, susține MApN.

Este cert că România va plăti acești 200 de milioane de euro către SUA. Dincolo de sporirea puterii Forțelor Navale Române, un alt avantaj, deocamdată doar în stadiu de promisiune, este realizarea, în cadrul unei companii din România, a unei capacități industriale care să asigure “producție și realizare a mentenanței” pentru noile sisteme de rachete.

Această cerință ar crea locuri de muncă în România și ar permite ca, în situații de criză sau de război, să nu fie necesară trimiterea echipamentelor în afara teritoriului național pentru efectuarea lucrărilor de reparații sau mentenanță.

Comentarii