Cel care a ieșit la atac pe tema lentorii cu care legiferează Parlamentul a fost premierul Florin Cîțu. El a subliniat că Guvernul va fi nevoit să facă reforme prin ordonanțe de urgență pentru că mai multe proiecte ale executivului au fost blocate în Palament, deși acolo există o majoritate a coaliției. Cîțu a dat ca exemplu creșterea alocațiilor pentru copii, spunând că va fi decisă prin OUG.
„Am un gust amar pentru că discutăm despre alocaţii în acest moment, pentru că Parlamentul nu şi-a făcut treaba. A fost un amendament la Senat trecut în iarnă, Parlamentul putea să ia o decizie clară până acum în ce direcţie vrea să meargă. Noi am avut o decizie în coaliţie că vor creşte doar anul acesta alocaţiile. Dacă Parlamentul dorea să ia o altă decizie putea să rezolve”, a spus Cîțu, într-o emisiune la TVR.
„Guvernul este nevoit să dea OUG care să respecte decizia coaliţiei din decembrie, că anul acesta va fi o singură creştere a alocaţiei”, a adăugat el.
„De-acum încolo va trebui să facem reformă prin ordonanţe. Am vrut să o facem prin Parlament, dar nu voi aștepta după Parlament să se hotărască. Nu putem să spunem că facem reformă, iar în Parlament să descoperim alte valori. Guvernul își face treaba, în Parlament trebuie să găsim soluții, să vedem ce se întâmplă acolo”, a spus Cîțu. Premierul a spus că ritmul trebuie accelerat, iar guvernul își va asuma reformele.
Înțelegeri în coaliție
Replica a venit ieri de la liderul PNL, Ludovic Orban. El a spus că nu știe la ce lentoare s-a referit Florin Cîțu când a vorbit despre activitatea din Parlament și a subliniat că este nevoie de o înțelegere în coaliție pentru ca un proiect de lege să treacă în Legislativ.
„Nu ştiu despre ce lentoare e vorba. În Parlament, pentru a putea trece orice proiect de lege trebuie să existe înţelegere în coaliţie. Vă dau un exemplu pe legea SIIJ. Pe legea SIIJ lucrurile s-au întâmplat în felul următor: noi am convenit în coaliţie cu o formă pe care am şi susţinut-o, am adoptat-o la Camera Deputaţilor, cu 170 de voturi, deci nu foarte simplu, destul de greu, după care ministrul Justiţiei, fără să ne comunice acest lucru, a sesizat Comisia de la Veneţia. Nu poate nimeni să ne spună că noi întârziem adoptarea legii SIIJ atâta timp cât decizia la nivelul coaliţiei a fost după acest demers de sesizare a Comisiei de la Veneţia, să aşteptăm punctul de vedere al Comisiei de la Veneţia, care am înţeles că va fi adoptat în plenul Comisiei de la Veneţia aproximativ în jurul datei de 3 iulie”, a spus Orban. El a adăugat că după ce Comisia de la Veneția își va transmite punctul de vedere, Senatul se va întruni într-o sesiune extraordinară pentru a adopta acea formă.
El a explicat și ce s-a întâmplat cu legea privind alocaţiile, spunând că Guvernul când nu a prevăzut în OUG ca următoarea tranşă de creştere să fie la 1 ianuarie 2022, aşa cum a fost discuţia în coaliţie. Tergiversările s-au produs pentru că în Parlament s-a încercat ajungerea la un numitor comun al coaliției, dar și pentru că PSD a atacat decizia la Curtea Constituțională. El a spus că dacă nu se ajunge la o soluție până la 1 iulie, Guvernul va trebui să emită o OUG.
Cine a dat cele mai multe OUG
Chiar dacă liberalii au fost critici în legătură cu emiterea de ordonanțe pe vremea când se aflau în opoziție, și PSD acuza anul trecut că Guvernul Orban a emis cel mai mare număr de OUG văzut vreodată. Pe parcursul anului trecut, când în cea mai mare parte șeful guvernului a fost Orban, urmat apoi de Nicolae Ciucă și de Florin Cîțu, Executivul a emis 227 de ordonanțe.
Spre comparație, până la 16 iunie 2021, Guvernul Cîțu emisese numai 53 de OUG, un număr semnificativ față de situația de anul trecut, când până la mijlocul lui iunie exista un număr aproape dublu de ordonanțe.
