Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

VIDEO. Declarațiile Laurei Codruța Kovesi în fața Comisiei LIBE

Audierile pentru postul de procuror-şef european, la care candidează şi fosta şefă DNA Laura Codruţa Kovesi, au avut loc marţi, în Comisiile pentru libertăţi civile şi control bugetar ale Parlamentului European.

Rl online 0 comentarii

Actualizat: 26.02.2019 - 20:58

Preşedintele LIBE, laburistul britanic Claude Moraes, a tras la sorţi ordinea în care sunt audiaţi candidaţii. Astfel, primul audiat a fost procurorul german Andres Ritter, după care s-a mers pe criteriul alfabetic, Jean-Francois Bohnert fiind audiat al doilea, iar fosta şefă a DNA Laura Codruţa Kovesi a fost audiată ultima.

Kovesi: Kovesi: Crearea unui Parchet european independent şi eficient este o oportunitate profesională unică

Crearea unui Parchet european independent şi eficient, instituţie care trebuie să protejeze interesele financiare ale Uniunii Europene şi să recupereze daunele, este o oportunitate profesională unică şi aş fi onorată să continui munca atâtor oameni care au făcut dintr-o idee un text juridic, a declarat marţi, la Bruxelles, Laura Codruţa Kovesi, în audierea în faţa comisiilor pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) şi control bugetar (CONT) ale Parlamentului European pentru funcţia de post de procuror-şef european pentru infracţiuni împotriva bugetului Uniunii Europene.

''Am fost procuror timp de peste 23 de ani, deci jumătate din viaţa mea am fost procuror. Treaba mea este să fac ca justiţia să funcţioneze când este încălcat dreptul penal. Am deţinut cele mai înalte poziţii din serviciul de procuratură din România: procuror general al României timp de şase ani şi procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) timp de cinci ani. DNA este o structură cu competenţe exclusive pentru corupţie, fraude financiare, fraude cu fonduri europene. Crearea unui Parchet european independent şi eficient este o oportunitate profesională unică. Aş fi onorată să continui munca atâtor oameni - politicieni, cei care lucrează în domeniu, funcţionari publici, cei care au făcut dintr-o idee un text juridic. Acum avem nevoie de eforturi pentru ca Parchetul european să fie eficient'', a spus Kovesi în faţa membrilor LIBE şi CONT.

Potrivit fostei şefe a DNA, în vederea funcţionării Parchetului european sunt necesare infrastructura umană şi financiară, crearea unui sistem de gestionare a cazurilor împreună cu statele membre, stabilirea unui set de reguli interne şi adoptarea tuturor regulilor administrative necesare, mai ales cu privire la protecţia datelor, resurse umane şi reguli financiare.

În opinia sa, condiţiile pentru ca EPPO să funcţioneze eficient sunt definirea obiectivelor împreună cu Colegiul procurorilor europeni, crearea de procese pentru monitorizarea implementării strategiilor, încheierea de acorduri cu statele neparticipante şi cu ţări terţe. De asemenea, sunt necesare acorduri cu OLAF (Biroul european de luptă antifraudă), cu Eurojust (agenţie a Uniunii Europene ce se ocupă de cooperarea judiciară în materie penală între agenţiile statelor membre) şi cu unităţile de investigaţie financiară.

O altă idee subliniată de Kovesi a fost necesitatea identificării tipologiilor, a riscurilor şi a vulnerabilităţilor în cadrul legislativ actual.

Ea a menţionat că deţine o experienţă îndelungată în gestionarea echipelor mari, în luarea deciziilor strategice şi în emiterea regulilor şi orientărilor interne. ''Sunt obişnuită să lucrez în condiţii de stres şi de presiune publică'', a spus fosta şefă a DNA.

Potrivit acesteia, în timpul mandatului său DNA a pus sechestru pe bunuri în valoare de peste 2 miliarde de euro, iar sumele recuperate anual au crescut de 10 ori faţă de perioada precedentă. ''Am creat echipe de anchetă comune şi am cooperat cu peste 40 de ţări. Astfel, am pus sechestru pe proprietăţi şi pe conturi bancare din alte ţări'', a continuat Laura Codruţa Kovesi.

Ea a menţionat că identificarea diverselor tipologii de fraudă financiară o poate ajuta să ia măsuri strategice.

''Cred că procurorul trebuie să respecte statul de drept şi să aibă o busolă morală puternică. Trebuie să fim obiectivi. În faţa injustiţiei şi a infracţiunilor, trebuie să aplicăm legea şi să aplicăm în totalitate drepturile fundamentale şi procedurale ale celor implicaţi în anchete. Tocmai de aceea procurorii sunt importanţi pentru statul de drept. Suntem importanţi pentru că datoria noastră este să aplicăm legea în mod egal pentru toată lumea. Asta au în comun toţi procurorii din Uniunea Europeană. Asta au reprezentat, prin activitatea lor, Giovanni Falcone şi Pierre Michel. De asemenea, cred că numai o justiţie profesionistă, independentă şi onestă poate lupta împotriva infracţiunilor, a corupţiei şi a fraudelor financiare. Numai o justiţie independentă poate aplica legea în mod egal pentru toată lumea. De asemenea, cred ferm că independenţa şi tragerea la răspundere merg mână în mână'', a accentuat Laura Codruţa Kovesi în intervenţia sa.

Pe lista scurtă pentru ocuparea funcţiei de şef al Biroului Parchetului Public European (EPPO) se mai află germanul Andres Ritter şi francezul Jean-Francois Bohnert, audiaţi deja marţi după-amiază de LIBE şi CONT înaintea fostei şefe a DNA.

''Nu au nicio relevanţă pentru mine relaţiile de acum între procuratură şi ministrul justiţiei''

Relaţiile care există acum între procuratură şi ministrul justiţiei nu au nicio relevanţă pentru mine, a declarat Laura Codruţa Kovesi marţi, la Bruxelles, în cadrul audierilor din Parlamentul European pentru ocuparea funcţiei de procuror general european, care a dat asigurări că întotdeauna îşi va respecta obligaţiile care decurg din regulamentul Oficiului Procurorului Public European (EPPO) dacă va fi numită în funcţia de procuror-şef european.

Întrebată despre relaţia complicată care există între Ministerul Justiţiei şi procurori în România şi cum se poziţionează în raport cu o astfel de presiune politică, Laura Codruţa Kovesi a răspuns că în toată activitatea ei de procuror, de peste 23 de ani, a respectat "întotdeauna legea şi toate normele de procedură penală care sunt prevăzute în legile speciale pe care le aplicăm".

"Ca orice procuror, trebuie să fim obiectivi în activitatea noastră, să ne desfăşurăm activitatea cu pasiune, dar nu cu patimă. Plecând de la aceste principii, dacă voi ocupa această poziţie, dar şi în poziţiile pe care le-am obţinut anterior, întotdeauna voi aborda profesional ceea ce scrie în fişa postului şi obligaţiile care îmi revin şi care sunt prevăzute în lege şi în regulamentul EPPO în acest caz. Nu are nicio relevanţă pentru mine ceea ce s-a întâmplat în România, relaţiile care sunt acum între sistemul de procuratură şi ministrul justiţiei, ci vă asigur, ca orice alt profesionist din sistemul judiciar român dar şi european, că întotdeauna îmi voi respecta obligaţiile care decurg din regulamentul EPPO, în cazul în care voi fi numită în această funcţie", a afirmat Kovesi.

Întrebată despre experienţa ei cu cazurile foarte mediatizate de corupţie, Kovesi a declarat în audierea comună a comisiilor pentru libertăţi civile şi pentru control bugetar ale PE că aproape toate cazurile pe care le-a investigat la DNA suscitau interes din perspectiva persoanelor care erau investigate, întrucât competenţa DNA viza investigaţii pentru fapte de corupţie la nivel înalt.

"Din această perspectivă au fost investigate persoane care deţineau funcţii cu expunere publică - primari, preşedinţi de consilii judeţene, senatori, deputaţi, miniştri, foşti miniştri, şi cu siguranţă toţi cetăţenii doreau să afle pentru ce fapte sunt cercetaţi. Vă asigur că de fiecare dată comunicarea publică s-a făcut cu respectarea principiului prezumţiei de nevinovăţie. Astfel de date care vizau anchetele în care erau implicate persoanele ce deţineau funcţii publice au fost comunicate întotdeauna cu respectarea legii şi a normelor stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii", a dat asigurări Kovesi.

În ceea ce priveşte colaborarea cu OLAF (Biroul european de luptă antifraudă), ea a spus că "regulamentul EPPO este foarte clar în ceea ce priveşte colaborarea pe viitor cu OLAF, se prevede o cooperare strânsă, se prevede obligaţia de a schimba informaţii prin acel sistem de 'case management' şi există o prevedere potrivit căreia atunci când EPPO începe o investigaţie OLAF nu dublează această investigaţie printr-o investigaţie administrativă".

Ea a menţionat că regulamentul EPPO acoperă şi cooperarea cu autorităţile statelor membre. "Este prevăzută o consultare continuă pe problemele care atrag competenţa EPPO şi pe problemele care atrag activitatea procurorilor europeni delegaţi sau procurorilor europeni", a spus Kovesi.

Întrebată dacă îndeplineşte cerinţele impuse pentru funcţia de procuror şef european, ea a dat asigurări că în momentul depunerii candidaturii a verificat cu exactitate toate criteriile care sunt prevăzute şi că le îndeplineşte pe toate.

"În ceea ce priveşte acea condiţie a gradului profesional, pot să vă spun că articolul 54 din lega 303 din 2004 care reglementează condiţiile pe care un procuror general sau un procuror şef al DNA trebuie să le îndeplinească sunt îndeplinite. Sunt patru condiţii. Prima: să deţii o vechime de 15 ani, deţin această vechime. Să nu fi colaborat cu serviciile de informaţii, să nu fi fost sancţionată disciplinar în ultimii trei ani şi să fi avut calificativul 'foarte bine' la ultimele evaluări profesionale. Toate aceste condiţii le îndeplinesc. Trebuie să vă spun că am fost numită procuror general şi procuror şef al DNA îndeplinind condiţiile legale şi fără a avea grad profesional pentru Parchetul de pe lângă Înalta curtea de casaţie şi justiţie", a spus Laura Codruţa Kovesi.

"În ceea ce priveşte colaborarea cu serviciile, legea o stabileşte în sensul de a nu fi fost colaborator în sensul de poliţie politică şi nu este prevăzută ca o colaborare instituţională care poate să apară în exercitarea activităţilor de procuror", a explicat ea privitor la acest aspect.

Candidatul francez: Procurorul trebuie să fie un ''tehnician'', dar ''cu o anumită sensibilitate diplomatică''

Candidatul francez la şefia Parchetului European (EPPO), Jean-Francois Bohnert, vede această funcţie drept una de ''magistrat, tehnician al parchetului'' , dar care presupune totodată capacităţi de coordonare şi ''o anumită sensibilitate diplomatică''.

''Funcţia prevăzută în regulamentul EPPO presupune colaborarea cu toate celelalte instituţii, din toate statele participante sau neparticipante, deci nu este un rol sau două, ci mult mai multe. Aşadar, să fii tehnician este necesar, dar nu suficient'', a spus Bohnert, răspunzând la întrebarea unui eurodeputat în cursul audierii sale marţi, la Bruxelles, în faţa comisiilor pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) şi control bugetar (CONT) ale Parlamentului European.

Întrebat dacă doreşte să aibă protocoale cu serviciile de informaţii din state membre pentru a primi informaţii din partea acestora pentru a-l ajuta în anchete, Bohnert a dat asigurări că pentru el ''serviciile secrete nu sunt un interlocutor privilegiat''.

''Este interesantă întrebarea, vedem din ce în ce mai mult aşa-numitele intelligence, dar pentru mine serviciile secrete nu sunt un interlocutor privilegiat. Eu sunt procuror francez, sunt obişnuit să lucrez cu servicii care aduc probe materiale judiciare şi, în calitate de şef al Parchetului European, ar trebui să fac acelaşi lucru'', a spus el.

Întrebat cum ar putea acţiona în cazul statelor unde independenţa justiţiei nu este garantată, Bohnert a menţionat că ''dacă apar probleme legate de independenţă sau dacă un stat membru nu cooperează corespunzător există consecinţe''. ''Dacă voi fi numit procuror-şef al EPPO, pe baza răspunderii mele în faţa dvs, voi putea arăta cu degetul un stat membru sau altul'', a precizat magistratul francez.

Jean Francois Bohnert a subliniat în prezentarea sa că noul parchet european are nevoie în primul rând de credibilitate şi totodată trebuie să convingă nu doar cele 23 de state participante să conlucreze cu această instituţie şi să-şi pună la dispoziţia sa competenţele, dar şi celelalte state neparticipante să o sprijine ori de câte ori va fi nevoie.

El a pledat în acelaşi timp pentru ''încredere reciprocă'' în raporturile cu celelalte instituţii europene din sfera justiţiei, Eurojust, Europol şi OLAF, explicând că EPPO va fi ''un nou instrument pentru consolidarea încrederii democratice''.

Magistratul francez a amintit că ''baza democratică a Uniunii Europene este criticată în unele state'' şi a pus accent pe necesitatea de a ''lucra cu eficacitate împotriva fraudelor din domeniul PIF'' (protecţia intereselor financiare) şi de a da dovadă de fermitate în combaterea corupţiei.

''Stăm în faţa unei provocări uriaşe, dar şi a unei şanse uriaşe pe care nu avem nevoie să o irosim'', a mai spus Bohnert, citându-l pe fostul cancelar german Konrad Adenauer, potrivit căruia ''istoria lumii este suma tuturor lucrurilor care ar fi putut fi evitate''.

 

Primul dintre cei trei candidaţi audiat, germanul Andres Ritter, a fost întrebat de mai mulţi dintre eurodeputaţi, printre care şi Monica Macovei, despre experienţa sa în cazurile de fraudă cu bani europeni, precum şi despre experienţa sa internaţională sau dacă s-a confruntat cu presiuni politice în timpul carierei sale. Ritter a răspuns că în ultimii 14 ani a avut funcţii de conducere în diverse Parchete, printre care cel din oraşul Rostock (unde a coordonat 127 de persoane), şi că în această calitate a învăţat cât de mult contează să preţuieşti munca oamenilor cu care lucrezi.

"Este o onoare că aparţin acestui cerc de candidaţi şi că sunt pe aceeaşi listă cu doamna Kovesi", a spus Andrei Ritter, răspunzând unei întrebări a unui eurodeputat despre potenţiale presiuni politice, citează Agerpres.

"Am toată admiraţia pentru curajul şi implicarea domniei sale", a adăugat el, în cadrul unei audieri în comisiile pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) şi control bugetar (CONT) ale Parlamentului European.

Andres Ritter a mai spus că este "onorat" să îşi prezinte candidatura alături de francezul Jean-Francois Bohnert şi de Laura Codruţa Kovesi.

El a afirmat de asemenea că, în Germania, a anchetat cazuri "în care au fost implicaţi aleşi politic", dar că nu a ''suferit din cauza presiunii publice, nu ca în alte părţi", făcând referire la situaţia lui Kovesi.

Audierea fiecărui candidat durează câte 75 de minute şi începe cu o scurtă prezentare din partea fiecărui candidat, după care urmează o serie de 21 de întrebări (14 din partea membrilor LIBE şi şapte din partea membrilor CONT) şi răspunsurile celor audiaţi. Fiecare întrebare durează un minut, iar pentru fiecare răspuns sunt alocate câte 2 minute.

Procurorul-şef european va conduce Parchetul European (EPPO), care ar urma să fie operaţional până la finalul anului 2020.

Marţi, în timpul unei audieri publice organizate de Comisia pentru libertăţi civile, la care va participa şi Comisia pentru control bugetar, deputaţii îi vor avea în faţă pe cei trei candidaţi selecţionaţi (în ordine alfabetică), Jean-François Bohnert din Franţa, Laura Codruţa Kövesi din România şi Andres Ritter din Germania.

Procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu.

Audierile au loc începând cu ora 16.30 (ora României).

Comform Regulamentului privind instituirea Parchetului European, Parlamentul European şi Consiliul îl numesc de comun acord pe procurorul-şef european pentru un mandat de şapte ani, care nu poate fi reînnoit. Consiliul hotărăşte cu majoritate simplă.

Procurorul-şef european este selectat din rândul candidaţilor care sunt membri activi în cadrul parchetelor sau al magistraturii statelor membre, sau sunt procurori europeni activi; care oferă toate garanţiile de independenţă; care deţin calificările necesare pentru numirea în cele mai înalte funcţii de la nivelul parchetelor şi al magistraturilor din statele lor membre respective şi care dispun de experienţa practică relevantă în ceea ce priveşte sistemele juridice naţionale, investigaţiile financiare şi cooperarea judiciară internaţională în materie penală, sau care au ocupat funcţia de procurori europeni; şi care dispun de o experienţă managerială suficientă şi de calificările suficiente pentru această poziţie.

Luni, liderul PSD Liviu Dragnea s-a întâlnit cu Claude Moraes, preşedintele Comisiei de libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne din Parlamentul European.

"Ne-am întâlnit pe hol. Este foarte important să facem precizarea asta şi să nu mai apară fake news şi informaţii că m-am întâlnit în birou cu domnul Moraes şi cu doamna prim-ministru. Ne-am întâlnit pur şi simplu pe hol şi am discutat două minute", a spus liderul PSD.

Întrebat dacă au discutat despre audierea Laurei Codruţa  Kovesi, Dragnea a răspuns: "Nu. În două minute.. Nu aveam de ce".

 

Comentarii

loading...