» Ca sa mai faca rost de niste bani la buget pe timp de criza, Guvernul spera sa obtina doua miliarde euro din vanzarea surplusului de drepturi de emisii de dioxid de carbon stabilite prin Protocolul de la Kyoto. Pe acesti bani se lupta ministrul PSD al Mediului, Nicolae Nemirschi, si ministrul PDL al Economiei, Adriean Videanu.
» Momentul nu este bine ales, spun specialistii: vanzarea certificatelor de CO2 nu garanteaza vreo economie rapida la buget, statele care ar putea sa le cumpere fug de legislatia necredibila din Romania, iar dezvoltarea industriei in anii care urmeaza ar fi blocata.
Daca Romania reuseste sa isi vanda surplusul de 200 milioane de certificate de emisii de dioxid de carbon (CO2), la care are dreptul conform Protocolului de la Kyoto, ar putea obtine doua miliarde euro pana in anul 2015. Conform Protocolului de la Kyoto, fiecare tara semnatara isi asuma obligatia sa nu depaseasca o anumita cantitate de emisii CO2 in perioada 2008-2012, diferenta fata de tinta fixata putand fi valorificata prin vanzarea de certificate catre alte tari care nu reusesc sa-si atinga tinta. Guvernul, aflat intr-o disperata cautare de resurse care sa scoata bugetul din criza, considera ca vanzarea de certificate de emisii de CO2 ar putea fi o sursa de venit pe termen scurt. Totusi, Romania nu dispune deocamdata de cadrul legislativ si institutional care sa-i permita sa faca asa-numitele "tranzactii verzi" cu certificate de emisii de CO2, iar specialistii arata ca Guvernul si-a ales prost momentul si nu are un plan coerent pentru a obtine acesti bani. In prezent, pe banii din vanzarea de certificate se lupta doua ministere: Mediul, condus de Nicolae Nemirschi de la PSD, si Economia, minister condus de Adriean Videanu, de la PDL. Ambele ministere au lansat proiecte legislative privind tranzactiile cu certificate care se bat cap in cap, conform specialistilor care au indoieli ca Romania va vedea prea repede bani din emisiile de CO2. Mai mult, vanzarea intregului surplus de certificate ar pune in pericol dezvoltarea industriei in anii care urmeaza. "Nici o tara nu si-a vandut vreodata tot surplusul de certificate de CO2. Un motiv a fost si ca ele pot servi ca un tampon care sa-ti permita sa cresti emisiile, in cazul unor investitii in industrie", ne-a explicat Lavinia Andrei, presedintele organizatiei Terra Mileniul III. Recent, Bogdan Hossu, liderul sindicatului Cartel Alfa, semnala ca "Romania nu va mai atrage investitori straini. Cotele de CO2 sunt vandute si aduc bani pe termen scurt, dar nu dau nici o perspectiva de dezvoltare economica industriala". Attila Korodi, fostul ministru al Mediului, ne-a spus si el ca nu a mai auzit de vreo tara care sa-si scoata la vanzare toate certificatele: "Daca peste cativa ani sau chiar acum la Conventia de la Copenhaga, se va hotari o reducere si mai mare a emisiilor de CO2, din ce va acoperi Romania aceasta diferenta? Companiile nu o pot face pe cont propriu".
Riscul cel mai mare la care se expune Romania este insa ca banii obtinuti sa fie folositi in alte domenii decat mediul, spune fostul ministru al Mediului, Attila Korodi: "Acesti bani trebuie sa mearga in proiecte care sa creeze noi rezerve de emisii de CO2, care sa aduca noi certificate certificate". Proiectul de lege al Ministerului Mediului, initiat de Nicolae Nemirschi, prevede tocmai acest lucru: cele doua miliarde de euro ar trebui sa fie alocate in proiecte de mediu care sa aiba ca efect strict reducerea emisiilor de CO2. In schimb, proiectul Ministerului Economiei, condus de Adriean Videanu, doreste ca banii sa mearga in reabilitarea si desulfurarea centralelor termice care functioneaza pe carbune, urmand sa realizeze astfel o economie la buget. Adriean Videanu si-a propus la inceputul anului sa ia la propriul minister afacerea vanzarii de certificate, pentru a folosi banii la aceasta reabilitare, "pe care trebuie sa o faca mort-copt, obligat de Uniunea Europeana, si in care nu s-a investit nimic pana acum", ne-au explicat surse familiarizate cu domeniul mediului. Lavinia Andrei, de la Terra Mileniul III, spune chiar ca proiectul lui Videanu ar insemna investirea acestor bani "verzi" in ceva care polueaza si emite si mai mult CO2. "Romania nu va gasi investitori in certificate daca nu face dovada ca stie ce face si unde baga acesti bani. Statele care cumpara certificate au dreptul sa impuna destinatia banilor si vor sa fie sigure ca banii lor merg numai in reducerea emisiilor de CO2", ne-a explicat Lavinia Andrei. Astfel, o lege care sa specifice ca banii merg in reabilitarea unor CET-uri care oricum polueaza ar goni clientii de certificate. "Ramane de vazut cine va castiga", spune sefa Terra Mileniul III despre concurenta celor doua ministere. La inceputul lunii iulie, Videanu a declarat ca ministerul sau a fost mandatat de premierul Emil Boc sa se ocupe de problema vanzarii de certificate.
Tablou
» Piata de CO2
Vanzarea certificatelor de emisii de CO2 are loc pe burse, iar preturile variaza in functie de cerere si oferta. Cel mai mare pret a fost de peste 30 de euro pe tona, cel mai scazut a fost de jumatate de euro pe tona, cand s-a constatat ca emisiile de CO2 au fost supraestimate, conform Laviniei Andrei. Cei mai mari detinatori de certificate in surplus sunt Rusia si Ucraina, tari in care productia industriala s-a prabusit, deci emisiile de CO2 s-au redus si ele. Daca cele doua tari ar incepe sa vanda certificate, asa cum se pregatesc, s-ar crea o inflatie care ar prabusi imediat pretul. Romania, care acum spera sa obtina 10 euro pe certificate, s-ar trezi ca tinta de doua miliarde de euro e doar un vis. Romania si-a scazut emisiile de CO2 in ultimii ani pentru ca productia industriala s-a redus drastic, fata de 1989, anul la care se raporteaza Protocolul Kyoto.
