22 de intelectuali si personalitati politice din Europa Centrala si de Est, intre care fostul presedinte Emil Constantinescu, au publicat o scrisoare deschisa adresata presedintelui american Barack Obama in care se declara ingrijorati de viitorul relatiilor dintre SUA si tarile din regiune, relateaza NewsIn.
Tonul scrisorii, ferm si argumentat, capata pe rand trasaturile unui apel, ale unei pledoarii si ale unui avertisment in centrul caruia este plasata relatia cu Rusia.
Semnatarii scrisorii pledeaza pentru mentinerea angajamentului SUA in regiune si cer, intre altele, continuarea programului american al scutului antiracheta in Europa, o sustinere mai ferma a proiectului Nabucco din partea Statelor Unite, un NATO mai puternic, o strategie comuna a UE si NATO in relatia cu Rusia, dar si eliminarea obligativitatii vizelor pentru Romania si Polonia sau infiintarea unui nou program prin care sa fie identificati acei lideri tineri de pe ambele maluri ale Atlanticului care pot continua proiectul relatiilor speciale dintre SUA si Europa Centrala si de Est, asa cum a fost el conceput in urma cu 20 de ani, potrivit NewsIn.
Scrisoarea ii are printre semnatari pe fostul presedinte ceh Vaclav Havel, pe liderul istoric al Solidaritatii, Lech Walesa, pe fostul presedinte lituanian Valdas Adamkus, pe Michal Kovac – primul presedinte al Slovaciei, pe fostul presedinte polonez Alexander Kwasniewski, pe fosta presedinta a Letoniei, Vaira Vike-Freiberga, precum si pe fostul ministru ungar de externe Janos Martonyi sau pe fostii ministri cehi Karel Schwarzenberg si Alexandr Vondra.
"Am scris aceasta scrisoare pentru ca, in calitatea noastra de intelectuali si fosti decidenti politici, suntem profund ingrijorati de viitorul relatiei transatlantice, precum si de calitatea viitoare a relatiilor dintre Statele Unite si tarile din regiunea noastra. Scriem in nume personal, in calitatea noastra de prieteni si aliati ai Statelor Unite, dar, in acelasi timp, de europeni devotati. Natiunile noastre sunt profund indatorate Statelor Unite. Multi dintre noi stiu cat de important a fost sprijinul dat de America pentru libertate si independenta in timpul intunecatilor ani ai Razboiului Rece. Angajamentul si sprijinul SUA au fost esentiale pentru succesul tranzitiilor noastre democratice dupa ce Cortina de Fier a cazut in urma cu 20 de ani. Fara viziunea si leadershipul Washingtonului e indoielnic ca am mai fi fost azi in NATO si in UE. (…) Totusi, la 20 de ani de la incheierea Razboiului Rece, observam ca tarile central si est-europene nu mai sunt in centrul politicii externe americane (…)", constata cu o unda de regret cei 22 de semnatari ai scrisorii.
"Regiunea noastra este una dintre acele parti ale lumii pentru care americanii au incetat sa-si mai faca griji. Relatiile au fost atat de apropiate, incat multi, de ambele parti, presupun ca orientarea transatlantica a regiunii, precum si stabilitatea si prosperitatea ei vor dura pentru totdeauna. Aceasta viziune este totusi prematura", avertizeaza autorii scrisorii deschise.
Ei spun ca nu totul decurge bine in regiunea central si est-europeana si nici in relatia transatlantica. "Europa Centrala si de Est este la o rascruce politica si astazi exista o nervozitate in crestere in regiune", afirma cei 22 de intelectuali si fosti politicieni amintind in context de criza economica. "In acelasi timp, nori de furtuna incep sa se adune la orizontul politicii externe", continua semnatarii scrisorii amintind de razboiul ruso-georgian al carui impact politic asupra regiunii deja s-a simtit. "Multe tari au fost adanc tulburate sa vada ca Alianta Nord-Atlantica a stat deoparte in timp ce Rusia incalca principiile de baza ale Actului final de la Helsiniki, ale Cartei de la Paris si integritatea teritoriala a unei tari care era membra a Parteneriatului pentru Pace si a Consiliului Parteneriatului Euroatlantic – si toate acestea in numele apararii unei sfere de influenta la granitele sale", acuza semnatarii scrisorii.
"In ciuda eforturilor si a contributiei semnificative a noilor membri, NATO pare astazi mai slabita decat atunci cand am aderat", iar in multe tari "oamenii se intreaba daca NATO ar mai vrea si ar mai fi capabila sa vina in apararea noastra in eventuale viitoare crize", atrag atentia, ingrijorati, cei 22 de intelectuali.
"Dependenta Europei de energia rusa starneste, de asemenea, ingrijorare in ceea ce priveste coeziunea Aliantei", subliniaza semnatarii scrisorii deschise.
"Declaratia presedintelui Obama la recentul summit NATO despre necesitatea de a asigura planuri credibile de aparare pentru toti membrii NATO a fost binevenita, dar nu suficienta ca sa indeparteze temerile legate de pregatirea Aliantei in ceea ce priveste apararea. Capacitatea noastra de a continua sa avem sprijin public pe plan intern pentru contributia noastra la misiuniile Aliantei din strainatate depinde, de asemenea, de capacitatea de a arata ca propriile noastre ingrijorari in materie de securitate sunt luate in considerare in NATO si in stransa cooperare cu Statele Unite", explica autorii scrisorii.
"In multe privinte, UE a devenit factorul si institutia majora din vietile noastre. Pentru multi oameni (UE) pare mai relevanta si mai importanta astazi decat legatura cu Statele Unite. Intr-o anumita masura, este rezultatul logic al integrarii Europei Centrale si de Est in UE. Liderii si oficialii nostri petrec mult mai mult timp in intalniri UE decat in consultari cu Washingtonul, unde adesea se lupta ca sa atraga atentia sau sa ne faca vocile auzite", arata semnatarii documentului. "Integrarea mai profunda a regiunii in UE este, desigur, binevenita si nu trebuie in mod necesar sa duca la o slabire a relatiei transatlantice. Speranta a fost ca integrarea Europei Centrale si de Est in UE va consolida de fapt cooperarea strategica dintre Europa si America", reamintesc ei.
"Cu toate acestea, exista un pericol ca, in loc de a fi o voce proaltantica in UE, sprijinul regiunii pentru un parteneriat mai global cu Washingtonul sa scada. Regiunea nu are traditia asumarii unui rol mai global. Unele teme de pe agenda transatlantica, cum ar fi schimbarea climatica, nu au rezonanta in publicul central si est-european in aceeasi masura cum o are in Europa Occidentala", atrag atentia semnatarii scrisorii adresate presedintelui Obama.
"Pe de alta parte, in Europa Centrala si de Est are loc si o schimbare de lideri. Alaturi de acei din ce in ce mai putini lideri care s-au ridicat in urma revolutiilor din 1989 si care cunosc rolul-cheie pe care Washingtonul l-a avut in asigurarea tranzitiei noastre democratice si in ancorarea tarilor noastre in NATO si UE, apare o noua generatie de lideri, care nu au aceste lucruri in memorie si care urmeaza o politica mai 'realista'. In acelasi timp, fostele elite comuniste, a caror influenta asupra puterii politice si economice a contribuit in mod semnificativ la crizele din multe tari din Europa Centrala si de Est, dispar progresiv de pe scena politica. Actualele framantari politice si economice si urmarile crizei economice globale ofera oportunitati suplimentare fortelor nationaliste, extremismului, populismului si antisemitismului pe tot continentul, dar si in unele dintre tarile noastre", il avertizeaza cei 22 pe presedintele Obama. "Aceasta inseamna – explica ei in continuare – ca Statele Unite isi vor pierde probabil interlocutorii traditionali din regiune. Noile elite care ii inlocuiesc nu impartasesc idealismul – sau dorinta de a avea aceeasi relatie cu Statele Unite – ca generatia care i-a condus prin tranzitia catre democratie. Acesti noi lideri s-ar putea sa fie mai calculati in ceea ce priveste sprijinul pentru Statele Unite si sa fie mai focusati pe plan intern atunci cand este vorba de politica internationala", spun autorii scrisorii, care adauga: "Si la Washington are loc o tranzitie similara, pe masura ce liderii si personalitatile cu care am lucrat si pe care ne-am bazat ies din politica".
In aceste conditii "se pune problema cum sa tratam cu Rusia", atrag atentia semnatarii scrisorii. "Sperantele noastre ca relatiile cu Rusia se vor imbunatati si ca Moscova va accepta pe deplin in cele din urma totala noastra suveranitate si independenta, dupa ce ne-am alaturat NATO si UE, nu s-au implinit. In schimb, Rusia s-a intors ca o putere revizionista care isi continua o agenda de secol XIX cu tactici si metode de secol XXI. La nivel global, Rusia a devenit, in majoritatea privintelor, o putere status-quo. Dar la nivel regional si fata de natiunile noastre se comporta din ce in ce mai insistent ca una revizionista. Ne contesta revendicarea de a avea propriile noastre experiente istorice. Isi afirma o pozitie privilegiata in determinarea propriilor noastre optiuni de securitate. Foloseste mijloacele deschise sau disimulate ale razboiului economic, incepand cu blocadele energetice si investitiile motivate politic pana la mita si manipularea media pentru a-si promova interesele si a sfida orientarea transatlantica a Europei Centrale si de Est", este avertismentul transmis presedintelui Obama de semnatarii scrisorii, multi dintre ei avand experienta relatiilor cu Moscova imediat dupa caderea Cortinei de Fier.
Salutam "resetarea" relatiilor americano-ruse, spun in continuare acestia. "Ca tari care traim in cea mai apropiata vecinatate a Rusiei, evident, nimeni nu are un interes mai mare decat noi in a dezvolta democratia in Rusia si relatii mai bune intre Moscova si Occident. Dar in capitalele noastre exista si o nervozitate. Vrem sa ne asiguram ca o ingustare a intelegerii intereselor occidentale nu duce la concesii gresite facute Rusiei. Astazi, ingrijorarea este, de pilda, ca Statele Unite si marile puteri europene ar putea imbratisa planul lui Medvedev pentru 'un concert al puterilor' care sa inlocuiasca actuala structura de securitate a continentului, bazata pe valoare. Pericolul este ca intimidarea insinuata a Rusiei si influenta pe care continua sa o exercite in regiune ar putea cu timpul sa duca la o neutralizare a regiunii", avertizeaza cei 22. "Deja in cadrul regiunii exista viziuni diferite in ceea ce priveste noile politici ale Moscoei. Dar exista o parere comuna, aceea ca un angajament deplin al Statelor Unite este necesar", afirma ei.
Multi din regiune privesc cu speranta catre administratia Obama pentru a face din relatia euroatlantica o busola morala pentru politicile lor interne si externe. Un angajament ferm pentru valorile comune este esential pentru tarile noastre. Cunoastem, din istoria noastra, diferenta intre atunci cand Statele Unite au aparat valorile lor democratice si cand nu au facut acest lucru. Regiunea noastra a suferit cand Statele Unite au cedat in fata 'realismului' la Yalta si a avut de beneficiat cand Statele Unite si-au folosit puterile pentru a lupta pentru principii. Acest lucru a fost critic in timpul Razboiului Rrece si pentru deschiderea portilor NATO. Daca abordarea "realista" ar fi invins la inceputul anilor '90, astazi nu am fi in NATO, iar ideea unei Europe intregi, libere si in pace ar fi un vis indepartat, argumenteaza cei 22 de intelectuali si fosti politicieni.
"Intelegem cerintele dificile cu care se confrunta administratia americana si politica externa a Statelor Unite. Intentia noastra nu este sa lungim lista problemelor cu care va confruntati. Mai degraba, dorim sa ajutam, fiind aliati euroatlantici puternici intr-un parteneriat SUA-Europa care sa fie o forta a binelui in intreaga lume", ii spun ei presedintelui Obama, inainte de a avertiza ingrijorati: "Insa nu stim sigur unde va fi regiunea noastra peste cinci sau zece ani, avand in vedere incertitudinile din politica interna si internationala. Trebuie sa facem pasii corecti acum, pentru a ne asigura ca relatia puternica dintre SUA si Europa Centrala si de Est din ultimii 20 de ani va dainui".
"Credem ca este vremea ca atat Statele Unite, cat si Europa sa reinvesteasca in relatia transatlantica. De asemenea, credem ca este vremea ca SUA si Europa Centrala si de Est sa fie conectate din nou in privinta unei agende noi si de viitor. Recunoscand ceea ce s-a realizat in cei 20 de ani de la caderea Cortinei de Fier, a venit momentul sa intocmim o noua agenda, pentru o cooperare stransa peste Atlantic in urmatorii 20 de ani", afirma semnatarii scrisorii.
In consecinta, politicienii central si est-europeni ii propun presedintelui Obama o serie de masuri. "In primul rand, suntem convinsi ca America are nevoie de Europa si Europa are nevoie de Statele Unite, la fel de mult astazi ca si in trecut. SUA ar trebui sa isi reafirme vocatia de putere europeana si sa isi prezinte clar planurile de a ramane deplin angajata in ceea ce priveste acest continent, in ciuda presiunilor la care este supusa in Afganistan, Pakistan, Orientul Mijlociu si Asia. In ceea ce ne priveste, trebuie sa facem eforturi in tarile noastre si in Europa, in general, pentru a-i convinge pe liderii nostri si societatea sa adopte o perspectiva mai globala si sa fie pregatiti sa imparta o responsabilitate crescuta in parteneriatul cu SUA", se arata in scrisoarea deschisa.
In al doilea rand, semnatarii indica faptul ca se simte nevoia unei "renasteri" a NATO, fiind cea mai importanta veriga de securitate intre SUA si Europa. "NATO trebuie sa isi reconfirme rolul de aparare colectiva in timp ce se adapteaza la noile amenintari ale secolului XXI. (…). A fost o greseala sa nu se inceapa o planificare riguroasa de aparare pe baza Articolului 5 pentru noii membri NATO, dupa extinderea Aliantei. NATO trebuie sa demonstreze credibilitatea angajamentelor Aliantei si sa ofere o asigurare strategica tuturor membrilor", evidentiaza politicienii, enumerand pregatirea fortelor armate, echipamente si provizii, pentru a intari regiunea in cazul unei crize, asa cum a fost prevazut initial in Actul Fondator NATO-Rusia.
In aceeasi ordine de idei, reprezentantii Europei Centrale si de Est considera ca trebuie regandit si Consiliul NATO-Rusia si ca trebuie revenit la practica prin care tarile aliate intra in dialog cu Moscova coordonandu-si pozitiile. "Cand vine vorba de Rusia, experienta noastra arata ca o politica mai ferma si mai principiala fata de Moscova nu numai ca ar intari securitatea Occidentului, dar ar determina ca Moscova sa adopte o atitudine mai cooperanta. In plus, cu cat mai ne vom simti mai in siguranta in interiorul NATO, cu atat mai usor ne va fi sa ne angajam alaturi de Moscova in chestiuni de interes comun", puncteaza scrisoarea.
"In al treilea rand, cea mai spionoasa chestiune ar putea fi planul SUA in ceea ce priveste sistemul de aparare antiracheta. Si aici exista viziuni diferite in regiune, inclusiv a opiniei publice, care este divizata. Indiferent de meritele militare ale planurilor si de decizia finala a SUA, chestiunea a devenit – cel putin in unele tari – un simbol al credibilitatii si angajamentului american in regiune. Modul in care problema va fi gestionata va avea un impact semnificativ asupra viitoarelor orientari transatlantice. Numarul mic de rachete implicate nu poate reprezenta o amenintare pentru Rusia, iar Kremlinul stie acest lucru. Trebuie sa decidem asupra viitorului acestui program ca aliati si bazandu-ne pe plusurile si minusurile strategice ale diferitelor configurari tehnice si politice. Alianta nu ar trebui sa permita ca aceasta chestiune sa fie influentata de dezacordul nefundamentat exprimat de Rusia. Abandonarea completa a programului sau implicarea prea profunda a Rusiei, fara a consulta Polonia sau Cehia, poate submina credibilitatea SUA in intreaga regiune", avertizeaza semnatarii documentului.
Pe de alta parte, politicienii evidentiaza ca sunt constienti de faptul ca Alianta, de una sigura, nu este suficienta. "Avem nevoie si de o relatie mai strategica mai buna intre UE si SUA. Din ce in ce mai mult politica noastra externa se realizeaza prin Uniunea Europeana, iar noi sustinem acest fapt. Ne dorim, de asemenea, o politica europeana comuna de relatii externe si de aparare care sa fie deschisa spre cooperarea cu SUA. Suntem avocatii unei astfel de abordari in UE, dar este necesar ca si SUA sa isi regandeasca atitudinea fata de UE si sa isi asume mai serios rolul de partener strategic. Trebuie sa aducem NATO si UE mai aproape una de cealalta si sa le determinam sa lucreze in tandem. Avem nevoie de strategii NATO si UE comune, nu numai fata de Rusia, dar fata de o serie de alte provocari strategice", scriu cele 22 de personalitati din Europa Centrala si de Est.
Un alt apsect asupra caruia insista scrisoarea este securitatea energetica. "Amenintarea resurselor energetice poate influenta direct suveranitatea politica a tarilor noastre, inclusiv rolul de aliati care contribuie la deciziile comune ale NATO. De aceea, securitatea energetica trebuie sa devina o prioritate transatlantica. Chiar daca marea parte a responsabilitatii pentru securitatea energetica ii revine Uniunii Europene, si SUA au un rol de jucat. Fara sprijinul american nu ar fi fost construita niciodata conducta de petrol Baku-Tbilisi-Ceyhan. Securitatea energetica trebuie sa devina o parte integranta a cooperarii strategice dintre SUA si Europa. Tarile din Europa Centrala si de Est ar trebui sa faca un lobby mai puternic (si mai unitar) in interiorul Europei pentru diversificarea resurselor energetice, a furnizorilor, a rutelor de tranzit, cat si privind monitorizarea din punct de vedere legal a abuzurilor Rusiei prin monopolul si puterea sa de tip cartel din interiorul UE. Sustinerea politica a SUA in privinta acestui subiect va juca un rol crucial. In mod similar, SUA pot juca un rol important in consolidarea sustinerii pentru Nabucco, in special folosindu-se de relatia pe care o au cu principala tara de tranzit, Turcia, cat si cu interconectorul nord-sud al Europei Centrale si al terminalelor de gaz natural lichefiat din regiune", sustin semnatarii.
In cel de al saselea rand, scriu politicienii, nu trebuie neglijat factorul uman, inculsiv o problema esentiala pentru Romania, ridicarea regimului de vize. "Viitoarele noastre generatii trebuie sa ajunga sa se cunoasca. Trebuie sa valorizam si sa protejam multitudinea de retele educationale, profesionale si de alta natura si prieteniile care ne consolideaza apropierea si aliantele. Regimul pentru vizele SUA ramane un obstacol in aceasta privinta. Este absurd ca Romania si Polonia – probabil unele dintre cele mai mari si proamericane tari din regiunea Europei Centrale si de Est, care contribuie si au contribuit in mod substantial in Irak si Afganistan – nu au fost incluse in Programul Visa Waiver. Este de neconceput ca un critic precum militantul francez antiglobalizare Jose Bove sa nu aiba nevoie de viza pentru SUA, dar ca fostul activist al Solidaritatii si castigator al Premiului Nobel Lech Walesa sa aiba nevoie. Aceasta chestiune va fi rezolvata numai daca devine o prioritate pentru presedintele SUA", se arata in scrisoare.
"Pasii facuti impreuna din 1989 nu sunt de neglijat in parcursul istoric. Succesele comune sunt fundamentul potrivit pentru renasterea transatlantica de care avem nevoie astazi. De aceea noi credem ca ar trebui sa luam in considerare crearea unui program de burse prin care sa promovam valorile si fundamentele comune (Legacy Fellowship, in original) pentru tinerii nostri lideri. Au trecut 20 de ani de la revolutiile din 1989. Este o generatie intreaga. Avem nevoie de o noua generatie pentru a reinnoi parteneriatul transatlantic. Ar trebui lansat un nou program pentru identificarea acelor tineri lideri de ambele maluri ale Atlanticului care pot dezvolta proiectul transatlantic construit in ultimele doua decenii in Europa Centrala si de Est", propun politicienii din regiune.
"In concluzie", se arata in scrisoare, "instalarea unei noi administratii in SUA a crescut asteptarile in tarile noastre in ceea ce priveste reinnoirea relatiei transatlantice. Este o oportunitate care nu trebuie, sub nicio forma, ratata. Noi, autorii acestei scrisori, stim foarte bine cata importanta este atribuita relatiei cu SUA. In anii '90, o buna parte din a intelege Europa insemna a intelege Europa Centrala si de Est. Angajamentul SUA a fost esential pentru stabilitatea si pacea din regiunea baltica pana la Marea Neagra".
"Cheia succesului nostru este sa cream o punte catre Alianta pentru care administratia Obama s-a angajat sa faca eforturi si pe care noi o sustinem. Acest demers va necesita ca ambele parti sa isi reafirme angajamentul si sa investeasca in aceasta relatie. Dar, daca facem acest lucru cum trebuie, atunci rasplata de la capat de drum poate fi cat se poate de reala. Facand pasii care trebuie acum, putem determina o orientare noua si solida pentru viitor", conchid autorii scrisorii deschise adresate presedintelui Barack Obama.
