Guvernul nu a prezentat, până în acest moment, un proiect referitor la măsurile de austeritate pe care intenționează să le aplice, explică președintele BNS, Dumitru Costin.
RL: Am văzut numeroase proteste, am auzit măsurile anunțate de Guvern privind înghețarea salariilor. Cum decurg negocierile cu reprezentanții Executivului în acest moment?
Dumitru Costin: Până în acest moment nu există nicio negociere. O singură întâlnire de punere în temă, cu ministrul Muncii, doamna Turcan, săptămâna trecută, mai exact, joi. Urmează – asta ne-a anunțat domnia sa la sfârșitul întâlnirii de informare – să aibă loc întâlniri sectoriale. Dar când vor avea loc, asta nu știm. Ne comunică domnia sa.
Care ar fi situația de compromis pe care dumneavoastră, sindicatele, sunteți dispuse să le acceptați în negocierea cu Guvernul?
Ce să spun?! Soluții de compromis… Ministrul a venit cu solicitare de refacere a Legii salarizării în sectorul public și de refacere a legii cu privire la sistemul public de pensii. Ce compromis, când n-am văzut ce vrea să facă nici pe o lege, nici pe cealaltă? Cu excepția faptului că există niște decizii luate în decembrie printr-o ordonanță de urgență spre sfârșitul anului. Și mai există iarăși niște declarații politice și niște texte de ordonanță care circulă pe sub uși, prin care iarăși doresc a fi reduse niște costuri cu salarizarea în sectorul public, incoerente. Spun incoerente, pentru că în momentul în care vii cu soluții de genul acesta, consecința este că vei crea instant o piață de procese întrucât, cu siguranță sunt avocați pregătiți care vor spune: “Vă reprezentăm noi în instanțele de judecată”. Așa cum s-a întâmplat și în timpul lui Boc, spre exemplu, când tot așa, pe măsuri de genul acesta pompieristice, făcute pentru a ține cheltuielile sub control, soluțiile juridice au fost strâmbe și sute de mii de dosare au avut instanțele de judecată , sute de dosare au fost câștigate și statul nu a făcut nimic altceva decât să amâne niște cheltuieli pe care trebuia să le facă atunci și să le rostogolească an de an. Vă reamintesc că nici măcar acum nu sunt achitate la zi consecințele sutelor de mii de procese din instanțele de judecată din România, sentințe definitive care au vizat diverse categorii de salariați din sectorul bugetar. Deci nu vor face nimic altceva. Soluțiile acestea pe genunchi, de tip ordonanță nu fac nimic altceva decât să genereze o piață de acțiuni în instanță.
Protestele pe care le vedem acum din partea angajaților ar putea să se extindă, am putea asista la proteste mai ample?
Posibil. N-am de unde să știu sau să prezic reacția pe care o vor avea salariații. Dar, dacă te uiți retrospectiv și vezi ce s-a întâmplat în urmă cu 10-12 ani, da. La precedenta acțiune a Guvernului de la vremea respectivă, în care s-au tăiat efectiv drepturi salariale, în condițiile în care salariile erau mult mai mici decât acum, ce să zic? Este o doză de circumspecție. Habar nu am. Totul ține nu de capacitatea liderilor de a-i mobiliza, ci de voința individuală a fiecărui salariat. Acum 10-11 ani reacția lor a fost să aștepte vremuri mai bune. Sincer nu știu cum vor reacționa. Noi, în cadrul BNS, reprezentăm doar undeva la 50000 de bugetari, din întregul aparat bugetar. La noi majoritatea este în zona societăților comeriale cu capital privat și cu capital de stat, în zona mediului concurențial. Dar din comentariile făcute de ministrul Turcan, problema reglementării sporurilor nu vizează doar sectorul public pentru că nu discutăm de sporuri doar la sistemul bugetar. Este vorba despre sporuri și temeiurile lor juridice, care sunt prevăzute în Codul muncii și atunci orice modificare a principiilor sau a mecanismelor de alocare a sporurilor nu vor impacta doar pe salariații din sectorul bugetar, ci pe toți salariații din România, indiferent de domeniul de activitate. Codul muncii are aplicabilitate în toată economia României.
Pentru că vorbim atât de sectorul privat, cât și de cel de stat, o măsură care a afectat ambele categorii este tăierea voucherelor de vacanță. Această măsură aduce economii la bugetul de stat?
Această măsură era înainte de toate o măsură complexă. Era un mecanism tipic de finanțare a serviciilor turistice din România. Deci dădeai cu o mână și luai cu două. Era o măsură benefică pentru economie, pentru operatorii economici privați din sectorul hotelier din România – hoteluri-servicii. Consecința va fi aceea că, deși au tăiat tichetele de vacanță ca o măsură pentru reducerea cheltuielilor cu salariații din sectorul public, această măsură va impacta cu siguranță întreg mediul economic și va avea de asemenea un impact negativ, amplificat și pe veniturile bugetare. Rămâne în continuare misterul acesta al neutilizării tichetelor de vacanță din anii precedenți pentru că an de an s-a constatat că se emit tichete care nu se utilizează și se tot reportează de la un an la altul. Așa că impactul teoretic pe veniturile bugetare ar fi mai mic dând posibilitatea ca tichetele de vacanță de anul trecut să fie cheltuite până la sfârșitul acestui an. Dar una peste alta, veniturile bugetare în ansamblu, vor fi afectate.
Există posibilitatea ca în anumite sectoare să fie declanșată greva angajaților?
Personal nu cred. Greva presupune niște pași prevăzuți în lege. Cel mult pot avea loc revolte. Greve în România, în adevăratul sens al cuvântului și în spiritul legii în vigoare și anume Legea 62 din 2011, nu s-au mai desfășurat din 2011. Tot ce ați văzut voi, cazuri izolate în general, au fost revolte. Însă greva presupune urmarea unor proceduri. Iar în România de astăzi, Legea 62 restricționează exercitarea dreptului de grevă. Sunt atât de amalgamate, de complexe procedurile din lege, încât trebuie să-ți protejezi membrii, pentru că grevă până la urmă și respectarea prevederilor ei presupune și protejarea participanților la grevă. Dar ceea am văzut în România după 2011, au fost revolte. Așa că revolte pot apărea. Dar mi-e greu să cred că cineva ar putea să urmeze toți pașii legali prevăzuți în lege pentru greve în sensul prevederilor legale. Vă spun asta pentru că noi, care operăm preponderent în sectorul privat, știm cât de complicat este. Gândiți-vă că astăzi pe legea nouă, un angajator, în momentul în care tu ai făcut pașii prevăzuți în lege are posibilitatea să suspende greva, înainte ca tu să o execuți pentru că trebuie să te duci la un judecător să-ți spună dacă ai nevoie să se facă grevă sau nu. Atunci depinde de dispoziția acelui judecător. Deci pentru grevă principial corect, șansele sunt aproape zero. Revolte însă, da. Nu exclud, ca oamenii să fie revoltați, supărați și să oprească lucrul voluntar. Dar pe procedurile prevăzute în lege.
Mulți, atunci când văd că a apărut o revoltă undeva spun: Uite o grevă acolo! Cel mult poți să spui grevă sălbatică, dar nu intră termenul acesta definit în vreo normă legală. Este o revoltă pur și simplu.
Care ar fi termenul-limită de negociere cu Guvernul, înainte de a se merge în procese, în instanțe de judecată?
În instanță mergi în momentul în care drepturile au fost afectate. Până acum discutăm doar de un pachet de măsuri care au fost adoptate prin ordonanță, în luna decembrie. Restul încă există sub formă de proiect și nici pe acesta nu l-am primit în mod oficial. Și e ceea ce am văzut și noi prin presă. Deci noi nu am primit. Iar litera spune: “Domnule, hai să ne așezăm la masă! Uite, s-ar putea să se găsească o soluție în zilele următoare, dacă se discută”. La nivelul Ministerului de Interne, au făcut ai mei niște simulări – că reprezentăm și zona Ministerului de Interne. Și, dacă de exemplu, anul acesta nu se vor mai da niște salarii de merit și niște bonusuri cu caracter exepțional pe care și le acordă șefii între ei – suma care se cheltuie într-un an cu salariile acestea de merit și cu bonusurile cu caracter excepțional ar asigura resursele financiare pentru a da creșterea din grila de salarizare 153 pentru cei care reprezintă majoritatea din sistemul polițienesc din România. Deci asta ar fi o soluție în interiorul fondului de salarii: să se taie niște chestii și să se dea la oamenii ceilalți.
Iar negocieri pot avea loc în momentul în care s-au luat niște decizii. Nu sunt luate decât un număr limitat de decizii – acelea din decembrie – între timp Guvernul a venit și a anunțat public altele. Chiar și la nivel politic părerile sunt împărțite. Vine premierul Cîțu și zice ceva, iese președintele PNL, președintele Camerei Deputaților și zice nu-i chiar așa. Adică unele dintre sporuri sunt justificate, nu o să tăiem. OK! O să vedem. Dar momentan nu este nimic concret. De asta sunt atâtea multe incertitudini, iar dumneavoastră, ca jurnalist, doriți lucruri precise. Nu sunt baba Vanga să prevăd ce urmează să se întâmple. Habar nu am. Nici nu știu la ce concluzii se va ajunge cu discuțiile sectoriale. Dar v-am dat exemplu cu cei de la Interne. Aceștia de la Interne ar putea spune: Mai puțin cu bonusurile și cu salariile de merit și cu salariile cu caracter excepțional de la șefi! Uite câți bani s-ar economisi din fondul de salarii! Și banii aceștia s-ar putea să însemne creșterea de salarii.
