Încetinirea economică, dublată de un deficit bugetar ridicat duc la recesiune
Până la scenariul unei recesiuni, economiştii mai au un motiv de îngrijorare. Deficitul bugetar care merge spre un nou record în 2025, pe fondul unei gestionări defectuoase a banului public de către factorul politic şi a amânării unor cheltuieli ale statului. În acest context, pentru a ţine situaţia economică sub control, majorarea taxelor şi impozitelor este iminentă în anul care vine.
„Este cea mai nefericită combinaţie. În general, în anii electorali, economia a crescut, iar în anii imediat ulteriori, economia decelerează. Dacă noi vom avea 1% creştere economică anul acesta, înseamnă că la anul riscăm să avem recesiune şi o să avem recesiune pe un deficit bugetar foarte ridicat”, a declarat Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte CFA, în cadrul emisiunii ZF Live.
După primul trimestru, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu se declara optimist și afirma că datele INS sunt „relativ bune“ și că a fost evitată recesiunea.
„Nu ne putem aştepta, în condiţiile luptei de control al inflaţiei, la date economice foarte mari. Deci, este bine că s-a evitat şi se va evita recesiunea. Noi nu vedem recesiune, riscul a fost pentru trimestrul întâi. Toţi indicatorii cu putere de prognoză, cum se spune în literatura de specialitate, şi mai ales consumul, arată o revenire“, spunea guvernatorul BNR.
O recesiune agravează politica fiscală şi, în consecinţă, are efecte negative asupra inflaţiei. În plus, Mugur Isărescu a precizat că „ nu putem să ieşim nici cu inflaţia mai bine, dacă introducem economia în recesiune, datorită faptului că problema fiscală este dominantă şi este şi sursa de inflaţie. Dacă deficitul se măreşte, se măreşte şi presiunea inflaţionistă şi nu ieşi decât cu o recesiune puternică şi eventual cu o criză. Nu avem această intenţie“, a mai precizat guvernatorul BNR.
