Despre Harsova se spunea ca este un oras mort… Nu mai exista nimic care sa reinvie speranta locuitorilor intr-o viata mai buna. Nici macar statutul de zona defavorizata detinut o perioada nu a reusit sa schimbe aproape nimic. Agentii economici nu s-au lasat convinsi de facilitatile acordate prin statutul localitatii sa-si deschida firme la Harsova. Locurile de munca au fost si raman o raritate… Pentru localnici viitorul arata sumbru: erau condamnati sa traiasca intr-un oras care nu avea sanse de supravietuire. Actuala guvernare a fost cea care a reusit sa ofere gura de oxigen de care are nevoie administratia locala pentru a trezi orasul la viata. Banii alocati anul trecut vor fi folositi pentru a revigora activitatea economico-sociala.
Sfarsitul anului a insemnat pentru conducerea Primariei Harsova momentul de bilant si elaborarea planurilor pentru anul in care am pasit. Primarul de Harsova, Ionel Chirita, este unul dintre edilii cu experienta in problemele administratiei locale. El stie ca nimic nu se poate face fara bani, de care bugetul localitatii a fost lipsit o lunga perioada de timp. Alegerile generale de acum doi ani au dat si pentru harsoveni semnalul schimbarii. Banii au venit de la bugetul central iar destinatia lor a fost calculata la banut. La sfarsitul anului trecut, dupa sedinta festiva de Consiliu Local, conducerea Primariei a organizat o intalnire la care au fost prezenti consilierii locali, directori de descentralizate, indiferent de culoarea politica, functionari in administratia localitatii. „Este semnificativ faptul ca pe parcursul anului 2005 s-a instaurat o alta relatie intre primar si Consiliul Local. Cred ca la Harsova exista o atmosfera de colaborare, exista identitate clara a celor doua autoritati si in acelasi timp o atmosfera in care, in interesul cetateanului, am putut sa strunim anumite lucruri sau sa dam curs anumitor proiecte. Harsova a gasit sprijin la Guvern si structurile guvernamentale si asta inseamna un mare castig”, le-a spus primarul Ionel Chirita apropiatilor invitati la petrecerea de sfarsit de an. Edilul a tinut sa precizeze ca in sfarsit pentru Harsova lucrurile incep sa se schimbe in bine. Localitatea este printre primele in care s-a infiintat de la 1 ianuarie 2006 Oficiul Prefectural.
Au scapat de birocratie
Locuitorii sau agentii economici nu trebuie sa mai bata drumurile pana la Constanta pentru a rezolva problemele legate de plata asigurarilor sociale, cele de sanatate, carti de munca sau pentru altele specifice Prefecturii. Ionel Chirita sustine ca astfel oamenii castiga timp si, nu in ultimul rand, bani. „Lucrez la acest proiect de cinci ani si faptul ca oamenii nu se vor mai duce la Constanta pentru a-si rezolva diferite probleme mi se pare foarte important. Cu sprijinul conducerii Oficiului Judetean de Cadastru si Publicitate Imobiliara avem de la 1 ianuarie cadastru la Harsova. Printre cei care ne-au ajutat se afla si Gheorghe Albu, directorul Directiei pentru Agricultura si Dezvolare Rurala, care a sprijinit infiintarea uneia dintre primele agentii de plati, cinci in tot judetul”, a spus Ionel Chirita.
Drumuri de… miliarde
50 de miliarde de lei reprezinta suma alocata de la bugetul central localitatii Harsova. Conducerea administratiei locale a stabilit prioritatile in ceea ce priveste cheltuirea banilor. In afara de problemele legate strict de viata locuitorilor, primarul Ionel Chirita se pregateste pentru intrarea in Uniunea Europena prin elaborarea studiilor de fezabilitate la investitiile ce vor putea fi realizate cu fondurile structurale ce vor veni in Romania incepand din 2007. „Singurele proiecte pe care le vom aborda in forta in acest an sunt cele legate de reabilitarea retelei de canalizare si a drumurilor, cele mai mari consumatoare de bani. Este vorba despre peste 150 de miliarde de lei si suntem pregatiti si pentru acest pas. Harsova are un contract de imprumut de 15 miliarde de lei, dar cred ca va fi refacut pentru 25 de miliarde, bani cu care vom cofinanta fondurile structurale ce vor veni incepand din 2007. Suntem in legatura cu consultanti din Uniunea Europeana care ne sprijina pentru ca in momentul aderarii Harsova sa beneficieze de banii europeni.
Unitatile scolare, in reparatii capitale
„In momentul in care cadrele didactice erau in greva iar Guvernul a facut promisiunea ca va aloca un miliard de euro pentru sprijinirea educatiei, mai ales in zona imbunatatirii calitatii mediului scolar, am reusit sa obtinem o serie de fonduri pe care urmeaza sa le folosim in acest sector”, a declarat primarul localitatii Harsova, Ionel Chirita. Este vorba in primul rand despre stabilirea caietului de sarcini pentru reabilitarea unitatilor scolare pe anumite zone de interes: refacerea acoperisului unitatilor de invatamant, tamplarie, instalatiile termice si izolarea peretilor. La sfarsitul lunii decembrie 2005 studiile de fezabilitate pentru cele sase unitati de invatamant din Harsova (scoala generala, liceul, Grupul Agricol, scoala veche, a carei activitate a fost oprita in urma cu 25 de ani, cresa si gradinita) au fost finalizate. Liceul Agricol Harsova a fost suprapopulat, pana in momentul in care ajunsese sa aiba peste o mie de elevi incepand cu clasele I si terminand cu cele de a XII-a. „Scolile foarte mari nu aduc avantaje, fapt pentru care scoala veche, cea care acum nu functioneaza, va deveni liceu. Actualul liceu va fi transformat in scoala cu clasele I-VIII, iar scoala cu clasele I-VIII se va transforma in gradinita”, a mai precizat primarul Ionel Chirita. Din cauza numarului mare de copii prescolari la nivelul localitatii Harsova se impune infiintarea unei alte gradinite.
Centre sociale pentru batrani
Localitatea va beneficia si de un centru permanent pentru persoanele in varsta, locatia pentru construirea acestuia fiind stabilita in apropierea spitalului. Capacitatea va fi de maximum 17 locuri. La cantina de aici vor putea servi masa atat batranii care beneficiaza de serviciile centrului, cat si persoanele aflate in reteaua de ingrijiri la domiciliu.
De asemenea, va exista si un centru de zi pentru copiii proveniti din familiile cu probleme sociale, cu o capacitate maxima de 70 de copii din clasele I-VIII. In cursul diminetii acestia vor veni la centru, unde vor servi micul dejun, apoi, sub supraveghere, isi vor face temele si dupa masa de pranz se vor pregati de scoala, dupa ore urmand sa se integreze in familie. O alta grupa va cuprinde elevii claselor V-VIII, iar programul va fi asemanator.
Spitalul, in reorganizare
In ceea ce priveste unitatea sanitara pe care anul trecut Ministerul Sanatatii si Directia de Sanatate Publica Judeteana Constanta intentionau s-o desfiinteze, primarul Ionel Chirita a declarat ca se doreste reabilitarea lui. In colaborare cu noua conducere a DSPJ Constanta, s-a reusit schimbarea centralei termice, s-au achizitionat medicamentele necesare stocului de urgenta si, de asemenea, s-au asigurat 5 tone de combustibil pentru ca personalul medical si pacientii sa nu mai indure frigul din interiorul spitalului. In prezent unitatea sanitara a ramas doar cu 70 de paturi, o mare parte fiind restructurate in urma unui ordin al Ministerului Sanatatii. Administratia locala doreste insa marirea capacitatii si a numarului de cadre medicale pentru a asigura o calitate mult mai buna a serviciilor oferite.
Peste 40% din locuitori sunt someri
Harsova este o localitate saraca, dar care se straduieste sa se ridice treptat. Din cei aproximativ 11 mii de locuitori, peste 40% nu au unde sa munceasca, din care 150 se afla in plata ajutorului de somaj. In jur de 500 de persoane sunt cazuri sociale si beneficiaza de ajutor financiar prin Legea 416 referitoare la venitul minim garantat.
In total au fost cheltuite in jur de 750 milioane ROL, insa Primaria doreste responsabilizarea persoanelor care beneficiaza de aceasta lege. Astfel, s-a propus ca beneficiarul sa presteze cateva ore de munca in folosul comunitatii, echivalente cu suma pe care o primeste de la Guvern. „In acest fel il putem responsabiliza vizavi de ceea ce inseamna munca. El va trebui sa faca ceva pentru orasul acesta”, a mai precizat primarul localitatii. De la fondul de rezerva al Guvernului Harsova a beneficiat de 1,3 miliarde ROL pentru asigurarea lemnelor de incalzire pe durata anotimpului rece. Peste 50 de persoane se afla in sistemul de asistenta sociala, sistem ce functioneaza cu succes de circa trei ani la Harsova.
Proiect pentru o zona turistica
In ceea ce priveste dezvoltarea economica a localitatii, administratia locala are in vedere un proiect pentru construirea unei zone turisitice ce se va intinde pe o suprafata de circa 36 hectare. Acest teren, aflat langa Dunare, va fi parcelat si dat in concesiune. „Nu se va pune problema asigurarii utilitatilor in viitoarea zona turistica. Apa se afla la un kilometru departare, deci se poate face alimentarea. La fel si cu eneregia electrica. O problema ar fi ridicata de sistemul de canalizare, dar se va putea rezolva prin construirea unei microstatii de epurare sau a unei fose septice”, a explicat Ionel Chirita, edilul-sef al Harsovei.
Parc arheologic
Harsova este o localitate in care se mai pastreaza inca urmele antichitatii. S-au pastrat aici izvoare de istorie si cultura, precum thelul arheologic, cetatea, distrusa in 1821 in timpul razboiului ruso-turc, si fortul turcesc din secolele XIV-XVI e.n. In anii '80 a fost acoperit de molozul rezultat in urma ridicarii blocurilor din zona. „Pentru valorificarea importantei sale istorice doresc sa transform aceasta zona intr-un parc arheologic.
Se va intinde pe o suprafata de circa 5.000 metri patrati”, a mai adaugat primarul Ionel Chirita. Desi a fost declarata la un moment dat zona defavorizata, Harsova incepe sa se ridice treptat, atat din punct de vedere economico-financiar, cat si educativ si cultural.
Asociatia oraselor din Romania, rampa de lansare
Ionel Chirita se numara printre cei mai activi membri ai Asociatiei Oraselor din Romania, structura ce isi propune sa elaboreze proiecte de acte normative prin care sa fie inbunatatita activitatea administratiilor locale. Unul dintre proiecte, despre care membrii conducerii asociatiei au discutat anul trecut la Caciulata, se refera la alocarea banilor de la bugetul central in functie de veniturile fiecarui buget local in parte.
Daca proiectul va deveni lege, ar insemna ca localitatile in care activitatea economica produce venituri sa nu mai primeasca sume semnificative iar banii sa fie orientati spre cele care intr-adevar au nevoie de bani pentru punerea in practica a proiectelor ce au ca obiect dezvoltarea economica si a masurilor de protectie sociala.
