Primii cetateni romani care vor avea aceleasi drepturi pe piata muncii europene ca si cetatenii unui stat membru vor fi acele persoane „prinse” cu contract de munca de minimum un an la data aderarii. Cetatenii romani care muncesc legal intr-un actual stat membru la data aderarii si care sunt admisi pe piata fortei de munca pentru o perioada neintrerupta de cel putin 12 luni vor beneficia de acces pe piata fortei de munca din acest stat membru, dar nu si pe piata fortei de munca din celelalte state membre care aplica masuri de drept intern.
Rezulta ca primii care vor beneficia (chiar daca inca restrictionat la teritoriul statului membru) de drepturile oferite de cetatenia europeana vor fi romanii aflati legal la munca in Europa la data de 1 ianuarie 2007. Acelasi lucru se va intampla cu resortisantii romani admisi dupa aderare pe piata fortei de munca dintr-un actual stat-membru pentru o perioada neintrerupta de cel putin 12 luni. Aceste drepturi inceteaza insa in cazul in care parasesc voluntar piata fortei de munca din statul in cauza. Practic, pe o perioada cuprinsa intre 2 si 7 ani dupa momentul aderarii, cetatenii Romaniei nu vor avea acces liber pe piata muncii din Uniunea Europeana. Cu toate acestea, s-a inclus o exceptie in Tratatul de aderare la Uniunea Europeana. Masurile tranzitorii pentru libera circulatie a fortei de munca au fost agreate intre vechile si noile state membre si inseamna mentinerea in vigoare a sistemelor de dinainte de aderare, in care un cetatean dintr-un viitor stat membru avea nevoie de permis de munca pentru a lucra in Uniunea Europeana. Dupa cei 7 ani de tranzitie, nici unui stat-membru nu i se va mai permite sa limiteze accesul romanilor pe piata fortei de munca din UE, adica acest lucru ar trebui sa se intample prin 2014. Teama vechilor state-membre ale UE de valul de emigranti veniti din Europa de Est este mare.
Avere in Romania
In realitate, cel putin in ceea ce-i priveste pe romani, acestora le-a cam pierit dorul de „a fugi din tara”. Cei mai multi ar dori sa castige mai multi bani in afara ca sa-si faca avere in Romania. Un studiu efectuat de Asociatia Nationala a Birourilor de Consiliere pentru Cetateni (ANBCC) arata ca mai mult de un sfert din numarul romanilor care vor sa lucreze in spatiul UE, mai exact 36,23 la suta, cauta sa munceasca la intervale regulate de timp intr-una din tarile UE, dar sa-si duca viata mai departe in Romania, alaturi de familie. Doar 19,25 la suta declara foarte hotarat ca vor sa se stabileasca in afara Romaniei.
Reactiile populatiei la dificultatile si obstacolele aparute pe drumul integrarii sunt diferite, asa cum se mentioneaza in studiul ANBCC, proiect finantat de catre UE. Afland de amanarea liberului acces pe piata muncii europene, 26,5 la suta din numarul intervievatilor cer amanarea intrarii Romaniei in UE, alti 16 la suta accepta decizia UE, existand insa si o categorie a „constructivistilor” (57,5 la suta), care indeamna la calm, ratiune si propun ca autoritatile romane sa negocieze solutii mai avantajoase pentru lucratorii romani.
Oricum, munca in Uniunea Europeana va ramane multa vreme de aici inainte un subiect fierbinte pentru decidentii de la Bruxelles si pentru guvernele noilor state membre.
Sa amintim de controversata Directiva Bolkeistein sau de dezbaterile publice asupra Retelei Europene de Migratie, doar doua teme ce infierbanta sindicatele, dau de lucru europarlamentarilor si amarasc milioane de romani pentru care speranta unei vieti mai bune este asimilata cu munca in strainatate.
