Zavera din 1821 are o semnificație aparte în istoriografia românească, dată de numeroasa bibliografie dedicată atât desfășurării evenimentelor, cât și conducătorului revoluției. Studiile și volumele dedicate se grefează pe mai multe direcții: caracterul mișcării, implicațiile sociale, omagii aduse liderului revoluției și consecințele evenimentelor, majoritatea în siajul unui naționalism romantic.
În contextul bicentenarului revoluției, expoziția se axează pe personalitatea lui Tudor Vladimirescu, conjunctura intervalului 1806 -1821 și transformarea sa într-un erou național începând cu a doua jumătate a secolului XIX. Unul din obiectivele principale ale expoziției de față este punerea în discuție a impactului Revoluției de la 1821 în domeniul artelor vizuale și a producției artistice rezultate. În plus, una dintre chestionările încă prezente în mentalul colectiv este cea dacă mișcarea de acum două secole a fost sau nu o revoluție. Un răspuns ar putea fi dat de obiectivele (sintetizate în Proclamația de la Padeș și cele consecutive acesteia), organizarea armată și utilizarea unui steag. Steagul lui Tudor Vladimirescu a fost pictat, reprezentând inițial Sf. Treime, având în dreapta pe Sf. Teodor Tiron, patronul slugerului T. Vladimirescu, iar în stânga pe Sf. Gheorghe, unul din sfinții militari ai panteonului creștin.
Potrivit organizatorilor, itinerariul expozițional urmărește trei direcții semnificative, pornind de la contextul sfârșitului de secol XVIII și începutului de secol XIX, marcat de războaiele ruso-austro-turce și de revoluția sârbă, complicat de interesele geopolitice din zonă. Cea de-a doua secțiune oferă o scurtă privire asupra culturii materiale a perioadei, cultură materială ce subliniază apartenența slugerului Tudor la administrația fanariotă și legăturile sale comerciale atât în Imperiu, cât și cu Viena și Sankt Petersburg. Ambianța otomană în care Tudor Vladimirescu a activat oferă o cheie aparte de interpretare a revoluției. Ultima parte a expoziției, dedicată memorializării celui ce va ajunge element identificator pentru momentul 1821, este și cea mai semnificativă.
Dat fiind faptul că evenimentele din a doua jumătate a secolului XIX, ce au avut ca scop crearea unui stat național român, se vor constitui pe bazele mișcărilor anterioare, imaginea lui Tudor Vladimirescu și momente-cheie ale desfășurării evenimentelor, cum ar fi traversarea Oltului, vor prinde contururi concrete și stereotipe în lucrări precum litografiile comandate de colonel Dimitrie Papazoglu, portretele semnate de Theodor Aman, lucrările lui Oscar Obedeanu sau statuaria prezentă în diverse orașe ale României actuale. Această expoziție nu își propune să epuizeze subiectul reprezentărilor sau a memoriei asociate și create în jurul Revoluției din 1821, ci să ofere o perspectivă asupra diverselor abordări ale perioadei.
Expoziția a fost realizată în colaborare cu Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Național al Țăranului Român, Muzeul Național Belgrad și Muzeul Național de Istorie din Atena.
