Boala coronariană este o afecțiune a inimii care apare atunci când arterele coronare, responsabile de transportul sângelui bogat în oxigen către inimă, se îngustează.[1] Continuă să citești pentru a afla mai multe despre cauzele, simptomele și tratamentul acestei boli!
De ce apare boala coronariană: cauze și factori de risc
Îngustarea arterelor coronare este rezultatul acumulării de colesterol și alte substanțe pe pereții interiori ai arterelor, formând plăci de aterom. Acest proces se numește ateroscleroză și afectează alimentarea cu sânge a mușchiului cardiac.[1][2][3]
Există mai multe posibile cauze ale aterosclerozei și ale bolii coronariene. Acestea includ: diabetul zaharat, rezistența la insulină, tensiunea arterială crescută, lipsa de exercițiu fizic și fumatul. Ca factori de risc pentru boala coronariană pot fi menționați: înaintarea în vârstă, sexul masculin, istoricul familial, nivelul ridicat al colesterolului, obezitatea, stresul excesiv, alimentația nesănătoasă, consumul excesiv de alcool, calitatea slabă a somnului, precum și diverse afecțiuni autoimune.[2]
Cum se manifestă boala coronariană: semne și simptome
Cel mai adesea, când se vorbește despre boala coronariană și simptomele ei, se menționează durerea în piept, cunoscută și sub denumirea de angină, dificultățile de respirație și oboseala neobișnuită. Durerea în piept poate fi resimțită ca o senzație de strângere, presiune sau greutate în piept. Apare, de obicei, în mijlocul sau partea stângă a pieptului și poate fi declanșată de activitate fizică sau emoții puternice. La unele persoane, în special la femei, durerea poate fi scurtă sau ascuțită și poate fi resimțită în gât, braț sau spate.[1][2][3]
Simptomele bolii coronariene pot să nu fie evidente la început, apărând doar atunci când inima „lucrează” mai intens, cum ar fi în timpul exercițiilor fizice. Pe măsură ce boala se agravează, simptomele pot deveni mai severe sau mai frecvente.[2]
Cum se poate diagnostica boala coronariană?
Diagnosticul de boală coronariană se poate pune după un examen de specialitate, ce va include, pe lângă evaluarea simptomatologiei și a istoricului medical, efectuarea anumitor investigații.
Testele care se efectuează în mod obișnuit pentru a diagnostica boala coronariană includ electrocardiograma (EKG), care măsoară activitatea electrică a inimii și poate evalua dacă inima a fost afectată, ecografia cardiacă, o investigație medicală neinvazivă care utilizează ultrasunete pentru a obține imagini în timp real ale inimii, dar și coronarografia la inimă, o procedură minim invazivă ce presupune examinarea arterelor coronare cu ajutorul razelor X și a unei substanțe de contrast.[1][2][3]
Ce opțiuni de tratament pentru boala coronariană există?
Tratamentul pentru boala coronariană implică, în general, o abordare pe trei paliere: schimbarea stilului de viață, medicație și, în unele cazuri, proceduri medicale sau intervenții chirurgicale. Poate presupune, de exemplu, luarea unor măsuri precum renunțarea la fumat, menținerea unui regim alimentar echilibrat și activitatea fizică regulată, administrarea de anticoagulante, beta blocante, medicamente pentru tensiunea ridicată sau alte medicamente ori diverse proceduri, mai mult sau mai puțin invazive.[1][3]
Două dintre cele mai comune proceduri sunt angioplastia coronariană și bypassul coronarian. Angioplastia coronariană implică utilizarea unui balon mic pentru a deschide o arteră blocată și a îmbunătăți fluxul sanguin către inimă. În unele cazuri, pentru a menține artera deschisă, se poate plasa un stent. Bypassul coronarian, pe de altă parte, implică folosirea unei vene sau artere din altă parte a corpului pentru a crea o nouă cale de circulație a sângelui în jurul unei artere a inimii blocate sau îngustate.[1][3]
Boala coronariană este o afecțiune care afectează arterele coronare, vasele de sânge responsabile de transportul oxigenului și nutrienților către mușchiul cardiac. Se dezvoltă, de obicei, din cauza aterosclerozei, un proces prin care se acumulează grăsimi și alte substanțe pe pereții arterelor, ducând la îngustarea lor. Dacă te confrunți cu dureri în piept sau alte simptome ce ar putea semnala o astfel de afecțiune ori o altă problemă la nivelul inimii, adresează-te unui medic pentru a afla ce investigații sunt necesare și ce opțiuni de tratament ar putea fi indicate!
Bibliografie:
„Coronary Artery Disease”, Mayo Clinic, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/coronary-artery-disease/symptoms-causes/syc-20350613. Accesat la 10 iulie 2024.
„Coronary Artery Disease – Coronary Heart Disease”, American Heart Association, www.heart.org/en/health-topics/consumer-healthcare/what-is-cardiovascular-disease/coronary-artery-disease. Accesat la 10 iulie 2024.
„What Is Coronary Artery Disease?”, WebMD, www.webmd.com/heart-disease/coronary-artery-disease. Accesat la 10 iulie 2024.
