Nu poti cere chiar tuturor locuitorilor planetei sa stie de existenta Romaniei (multi au auzit de ea dupa ce i-au ascultat pe ambasadorii lu' „Numa, Numa” si „Maiahu, Maiaha”). Sunt cunoscute gafele, mai ales ale celor de peste ocean, cand Romania era asociata cu Budapesta. Asta pentru ca ungurii s-au facut auziti in lume.
Ne-a fost dat sa vedem un document oficial, emis de o banca straina, in care adresa este o combinatie neasteptata: Buchapest – Romania. Greseala repetandu-se, ne-am dat seama ca este una subliminala, functionara bancii nefiind constienta de existenta pe lume a Romaniei, o tara cu capitala la Bucuresti, ci a Budapestei. Nestiinta unei functionare a fost probabil rezolvata prin inventarea acestui cuvant neasteptat care i-ar putea scoate din minti pe funaristi, dar si umple de optimism pe cei care spera in devenirea Romaniei ca tara comunitara. Numitorul comun ar fi posibilitatea ca cele doua capitale sa fie confundate una cu alta. Orasul impunator de pe Dunare (mereu pastrat cu iz de Viena) este confundat cu orasul, asa cum il stim noi, de pe Dambovita, odinioara cu iz de Paris.
Politica Budapestei a fost perceputa in toti acesti ani cu nu atat de multe proiecte esuate ca ale Bucurestiului. Vrem-nu vrem, regula perceptiei generale trebuie respectata. Cand Ungaria se confrunta cu acea calamitate a comunismului, numita foametea, ca si Bucurestiul, maghiarilor li s-a permis sa creasca porci, de s-a ajuns ca ungurul din Buda sau Pesta sa ingrijeasca godacii cu furtunul de apa in mana, pentru a nu se simti iz de crescatorie in centrul capitalei ungare. Si la alte reforme maghiarii au fost inaintea noastra. Si libertatile individuale au fost laxe. Iar dupa '89 au zburat cu viteza cosmica. Nu si-au ales conducatori cu gandul la Kremlin si perestroika, au aplicat lustratia nu ca Bucurestiul (care i-a reciclat pe activisti si securisti), i-au despagubit pe fostii proprietari etc., etc.
De ce sa ne fie teama sa recunoastem ca romanii – dupa acel nemaipomenit decembrie '89, in admiratia lumii intregi – au fost asimilati mai curand mineriadelor, mancatorilor de lebede, spargatorilor de bancomate si case de bani de pe intreg continentul?
Bucurestiul merita sa fie inclus in randul capitalelor europene, pentru ca va reface casele care stau sa se darame, va rezolva circulatia haotica, isi va dezlipi si eticheta de capitala dezordonata. Miliardul de euro aprobat zilele trecute de Consiliul General va fi pus la treaba.
Ne amintim de unicul caz din istoria bancilor, cand guvernul PSD a cerut BEI anularea unor credite acordate Bucurestiului. Suntem convinsi ca, dupa atatea amanari, proiectele care au depasit faza plansetelor – pasaje, parcaje, modernizarea intersectiilor, refacerea centrului istoric, inele de circulatie, linii de tramvaie modernizate, ecologizarea parcurilor, canalizari, extinderea zonei metropolitane – cu banii europeni, dar si cu eforturile noastre, daca mai adaugam reabilitarea termica a cladirilor de locuit, consolidarea celor cu risc inalt de seismicitate, Bucurestiul va arata ca o capitala europeana, pe care n-o va mai confunda nimeni cu Budapesta. Incepand din acest an Bucurestiul a atras fonduri consistente pentru regenerarea urbana si reducerea decalajelor fata de alte capitale europene. Conceptul finantarii comunitatilor pentru infrastructura, adica investitii majore, este o realitate pe care o vor simti si bucurestenii.
Chiar daca ignoranta functionarei ne atinge la coarda mandriei nationale, cuvantul hibrid Buchapest nu este chiar o asa mare insulta daca ne gandim in ce stare a adus comunismul Bucurestiul, in comparatie cu Budapesta. Ne place sa credem ca Bucurestiul a inceput sa recupereze, sa-si vindece ranile ruinelor comuniste si sa-si recapete treptat farmecul ingropat de „indicatiile” smintite ale tovarasilor.
