Grupuri pentru drepturile omului au cerut joi Națiunilor Unite să ia măsuri la aproape doi ani după publicarea unui raport care detaliază o serie de încălcări în regiunea Xinjiang din China.
Într-o declarație criticată vehement de China, patru organizații importante pentru drepturile omului au solicitat șefului drepturilor omului din cadrul ONU, Volker Turk, să „ofere o actualizare publică a măsurilor luate de guvernul chinez și de biroul său pentru a aborda situația drepturilor omului în Xinjiang”.
Absența continuă a raportării publice de către înaltul comisar pentru a urmări crimele de atrocitate documentate de propriul său birou riscă să submineze încrederea acordată biroului său de către victime și supraviețuitori
, au avertizat Human Rights Watch, Amnesty International, Serviciul Internațional pentru Drepturile Omului și Congresul Mondial Uigur.
Predecesorul lui Turk, Michelle Bachelet, a publicat un raport în august 2022, menționând posibile „crime împotriva umanității” în Xinjiang.
Raportul detalia încălcări împotriva uigurilor și a altor minorități musulmane din Xinjiang, solicitând lumii să acorde „atenție urgentă” drepturilor din regiune.
Raportul – criticat dur de Beijing – sublinia „acuzații credibile” de tortură răspândită, detenție arbitrară și încălcări ale drepturilor religioase și reproductive.
– ‘Standarde duble’ –
Vorbind cu diplomații pe marginea Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU din Geneva, Elaine Pearson, directorul pentru Asia al Human Rights Watch, a subliniat „gravitatea raportului”.
„Acum este rândul înaltului comisar al ONU să folosească pe deplin acel raport pentru a îmbunătăți situația uigurilor și a altor musulmani turci din Xinjiang.”
Grupurile pentru drepturile omului au recunoscut că Turk a promis să continue să „colaboreze” cu China pe probleme de drepturi, inclusiv în Xinjiang, dar că nu a oferit niciodată „detalii specifice despre angajamentul său cu guvernul, o actualizare substanțială a situației din Xinjiang, nici o evaluare a implementării recomandărilor din raport de către biroul său”.
Între timp, Beijingul a „continuat să închidă în mod arbitrar sute de mii de uiguri” ca parte a reprimării sale, au spus aceștia.
Pearson a cerut consiliului pentru drepturile omului să „se asigure că există o supraveghere și interogare internațională independentă a încălcărilor, în special atunci când responsabilitatea nu este oferită de guvern”.
Trebuie evitate standardele duble. Trebuie să tragem China la răspundere
, a declarat Zumretay Arkin, director global de advocacy la Congresul Mondial Uigur.
Mai multe țări au cerut, de asemenea, un follow-up concret al raportului despre Xinjiang, subliniind constatarea că ar putea fi comise crime împotriva umanității.
„O concluzie atât de serioasă merită o atenție deosebită”, a insistat ambasadorul Olandei, Paul Bekkers. Ambasadorul britanic, Simon Manley, a întrebat ce ar trebui să facă consiliul „pentru a se asigura că recomandările raportului nu adună pur și simplu praf”.
Un reprezentant al Chinei a criticat evenimentul, acuzând „un număr mic de ONG-uri și țări occidentale” că acționează „ca mincinoși și fabricatori de zvonuri pentru a-și servi comploturile separatiste anti-China”.
Între timp, grupurile pentru drepturile omului lucrează pentru a se asigura că constatările raportului ONU sunt mai ușor accesibile pentru cei de pe teren.
În timp ce ONU a publicat raportul doar în engleză, grupurile au prezentat joi propriile traduceri neoficiale în celelalte limbi oficiale ale ONU: arabă, franceză, rusă, spaniolă și chineză.
A avea o versiune a raportului în chineză este „deosebit de semnificativ”, a declarat Pearson pentru AFP.
