Conducerea Parchetului European, condus de Laura Codruța Kövesi, caută să convingă „amiabil” Comisia Europeană să revină asupra deciziei de a reduce finanțarea EPPO cu circa cinci milioane de euro, iar dacă aceste negocieri eșuează, EPPO poate deschide o acțiune în justiție împotriva Comisiei Europene, anunță publicația Politico.
Comisia Europeană ar avea intenția să oprească furnizarea unor servicii către Parchetul European (European Public Prosecutor’s Office – EPPO), servicii a căror valoare este estimată de publicația Politico la circa 5 milioane de euro. Este vorba mai ales de servicii din domeniul IT, care ar urma să fie sistate la finalul anului 2024. Comisia și-a anunțat această intenție în februarie 2024. Pentru a obține revocarea acestei decizii, la data de 9 aprilie 2024, șefa Parchetului European, Laura Codruța Kövesi, ar fi lansat o „procedură de soluționare amiabilă” cu Comisia Europeană. Dacă această negociere eșuează, EPPO ar putea chiar să deschidă o acțiune în justiție împotriva Comisiei Europene.
Intenția Comisiei Europene de a reduce finanțarea pentru EPPO apare în perioada în care EPPO derulează o investigație privind achiziția de vaccinuri anti-Covid la nivelul UE. Această achiziție, care s-a realizat în perioada pandemiei, ar fi fost avizată de înalți responsabili ai Comisiei Europene. La data de 1 aprilie 2024, publicația Politico dezvăluia că EPPO a preluat de la anchetatori din Belgia date importante în dosarul Pfizergate. Suspiciunile din acest dosar sunt de „imixtiune în funcțiile publice, distrugerea SMS-urilor, corupție și conflict de interese”. Un purtător de cuvânt al parchetului din Liège (Belgia) ar fi confimat că instituția lui a transmis asemenea date către EPPO. Denumirea Pfizergate fusese anterior lansată de publicația New York Times, într-un articol care susținea că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a negociat un contract pentru 1,8 miliarde de doze de vaccin cu Albert Bourla, președintele companiei farmaceutice Pfizer.
La momentul când s-a înființat EPPO, cu sediul în Luxemburg, Comisia Europeană ar fi fost de acord să-i pună la dispoziție servicii IT pe termen nedeterminat. Totuși, a apărut intenția Comisiei de a suspenda sau anula aceste servicii. Drept urmare, în aprilie 2024, șefa EPPO, Laura Kövesi a avertizat că decizia Comisiei de încetare a serviciilor IT ar priva EPPO de mijloacele necesare pentru a-și derula activitatea. „Decizia unilaterală” a Comisiei este în pericol să aducă Parchetul independent al UE „în imposibilitatea de a-și îndeplini sarcinile și de a-și îndeplini misiunea”, a subliniat o scrisoare trimisă de Laura Kövesi. „Comisia Europeană are datoria să se abțină de la orice măsură care ar putea pune în pericol atingerea obiectivului încredințat EPPO în combaterea infracțiunilor care afectează interesele financiare ale Uniunii”, sublinia mesajul transmis de șefa Parchetului European.
Față de solicitarea adresată de EPPO, Comisia Europeană ar fi formulat un răspuns în termenul legal, cel de 15 zile. În acest răspuns, Comisia afirma că dorește o „înțelegere pe cale amiabilă” și își exprima disponibilitatea de a continua „să sprijine serviciile IT ale EPPO în viitorul previzibil, în condiții specifice”.
Comisia Europeană dezminte însă orice tentativă de a interveni în independența EPPO, subliniază că „a sprijinit constant activitățile EPPO de la bun început și respinge ferm orice insinuare că decizia Comisiei în procedura bugetară are vreo legătură cu orice investigație a EPPO”.
În toamna anului 2019, Laura Codruța Kovesi, fosta șefă a DNA, a fost numită procuror șef al Parchetului European (European Public Prosecutor’s Office – EPPO), fiind primul magistrat care deține această funcție. În octombrie 2022, EPPO difuza pe internet un comunicat în care confirma că lucrează la o anchetă despre achiziționarea de vaccinuri anti – Covid în Uniunea Europeană.
„Parchetul European (EPPO) confirmă că are în desfășurare o anchetă privind achiziționarea de vaccinuri împotriva COVID-19 în Uniunea Europeană. Această confirmare excepțională vine după interesul public extrem de ridicat. Nu vor fi făcute publice alte detalii în această etapă”
Laura Codruța Kovesi,
Șefa Parchetului European
Un eurodeputat din Italia, Gianantonio Da Re, anunța, în aprilie 2023, o interpelare către Comisia Europeană, cu privire la suspiciunile care planează asupra Ursulei von der Leyen. Textul acestei interpelări figurează pe site-ul Parlamentului European. Nu sunt disponibile răspunsuri ale conducerii Comisiei Europene față de această luare de poziție a europarlamentarului italian.
„Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, este dată în judecată în instanțele belgiene pentru mesaje – text private controversate schimbate cu Albert Bourla, CEO al gigantului farmaceutic Pfizer. Președinta este acuzată că a acționat unilateral, prin afaceri private, fără un mandat din partea statelor membre UE”
Gianantonio Da Re,
Eurodeputat italian
În februarie 2024, Uniunea Creștin Democrată (CDU) din Germania a desemnat-o pe Ursula von der Leyen drept candidată pentru cel de-al doilea mandat în fruntea Comisiei Europene.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
