Dupa un an de truda, producatorii agricoli constanteni trag linie si isi dau seama ca nu au ramas cu nimic. Dimpotriva, cheltuielile au fost mai mari decat veniturile, astfel ca trebuie sa se gandeasca serios de unde vor face rost de bani pentru culturile de toamna. Asta, in cazul in care vor continua sa lucreze pamantul si nu il vor lasa parloaga.
In judetul Constanta, pretul graului, asa cum anticipau specialistii inca de acum cateva luni, nu depaseste 3 lei noi pe kilogram. Exista situatii cand a fost vandut si cu mai putin, in jurul a 2,5 lei. De recoltat s-a recoltat aproape de pe toate terenurile insamantate. Potrivit purtatorului de cuvant al Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Constanta, Stere Economu, este vorba despre 133.114 hectare de grau, din totalul de 133.385, ceea ce inseamna 99% din total. Diferenta de 271 de hectare reprezinta suprafetele distruse din cauza inundatiilor care au lovit si judetul Constanta. Productia medie realizata la hectar este de 2.852 de hectare, fata de productia evaluata, de 3.014 hectare. Totalul productiei de grau pentru judetul Constanta este de 379.678 de tone. Din aceasta cantitate, 232.451 de tone reprezinta fondul de consum, 60.112 tone fondul de samanta, iar fondul existent la populatie este de 141.145 de tone, din care 2.329 de tone vor fi folosite ca samanta. Zonele cu cea mai buna productivitate sunt cele din jurul municipiului Constanta: Mihail Kogalniceanu, Valu lui Traian, 23 August etc. Potrivit lui Economu, in ciuda zvonurilor alarmante, cea mai mare parte a productiei corespunde normelor de calitate.
La sapa de lemn
Statisticile productiei nu spun insa cat de bine o duc producatorii constanteni. Realitatea este extrem de dura. Potrivit calculelor facute de un agricultor, din experienta proprie, pentru a obtine o productie de 3.500 kg/ha a fost nevoit sa cheltuiasca 14.587.500 de lei. El a vandut graul cu 3.000 de lei, la care se adauga si productia secundara, astfel incat incasarile sale s-au ridicat la 10.700.000 de lei, ceea ce inseamna o pierdere neta de aproape 4 milioane de lei la hectar. La aceasta pierdere se mai adauga sumele pe care trebuie sa le plateasca pentru arenda si scadentele creditelor pe care le-a contractat la bancile comerciale. Pentru o productie de 3.000 kg/ha, calculele sunt asemanatoare: s-au cheltuit 13.670.000 lei si s-au obtinut 9.200.000, pierderea fiind de aproape 4,5 milioane lei.
Preturile au sarit in aer!
Pentru a ne da seama de adevaratul dezastru al agriculturii, este nevoie sa privim comparativ cresterile de preturi la produsele agricole si la tractoare, motorina si inputuri. In anul 1990, pretul unui kilogram de grau era de 2 lei, iar acum a ajuns la 3.000, deci cresterea este de 1.500%. In schimb, inputurile au crescut de 2.600 de ori, pretul masinilor agricole, de 2.400 de ori, cel al ingrasamintelor, de 2240 de ori, al pieselor de schimb – de 2.779 de ori, iar cel al carburantilor – de 2.610 ori!
Daca in 1990 o tona de motorina putea fi cumparata cu echivalentul a 1,3 tone de grau, cantitatea s-a majorat, treptat si implacabil, pana la 2,7 tone in 1997, ajungand la o cifra de necrezut in 2005: 9,8 tone. In aceste conditii, subventiile acordate la motorina, de 5 lei/litru, nu sunt altceva decat praf in ochi. De asemenea, daca in 1990 un tractor se putea cumpara cu 50 de tone de grau, acum el costa echivalentul a 380 de tone.
Productii in scadere
Din lipsa de bani, investitiile in agricultura au ramas la stadiul anilor '90. Exista si exceptii de mari producatori, care lucreaza sute sau mii de hectare si care au investit mult in tehnologizare. Exista chiar si modalitati de a accesa fonduri europene de sute de mii de euro pentru un singur beneficiar. Cu toate acestea, productia medie la grau, in Constanta, cunoaste o scadere aproape constanta in ultimii 15 ani. Daca in 2005, de exemplu, nu vorbim nici macar de o medie de 3.000 kg/ha, in 1989 aceasta era de 3.777 kg.
Birocratia ne omoara
Specialistii nu vad nici o iesire din aceasta criza. S-au incercat tot felul de solutii, chiar si la nivel guvernamental, dar cele mai multe sunt prea birocratice pentru tarani. De exemplu, pentru a obtine o prima de 400 de lei pentru kilogramul de grau, conform HG nr. 65/21 ianuarie 2005, producatorul trebuie sa depuna un dosar care sa contina 11 acte: adeverinte, declaratii, copii, fise tehnologice, centralizatoare, schite, documente si dosare. Un calvar birocratic. Este adevarat ca, cel putin pentru agricultori, drumul spre subventii esta pavat cu intentii bune.
