Litigiul Roșia Montană a dus la 54 de procese, a căror soluționare, în beneficiul cetățenilor și al statului român, a impus o muncă imensă, a explicat Marius Harosa, avocat care a reprezentat pro bono, timp de aproape 20 de ani, asociațiile localnicilor din Roșia Montană.
„Acest final fericit a venit când poate nici nu ne mai așteptam. Lupta juridică, care actualmente totalizează 54 de procese, a fost ca o mlaștină, a fost imensă, a fost faraonică”, a subliniat Dr. Liviu-Marius Harosa într-o conferință care s-a desfășurat la Cluj-Napoca.
„Faptul că Roșia Montană se află în patrimoniul UNESCO nu avea cum să împiedice o eventuală pierdere a procesului, acolo se judeca primirea înapoi a banilor investiți de RMGC, era vorba de despăgubiri, restitutio in integrum”, a subliniat Harosa. Victoria de la Washington nu a fost una previzibilă, ci dimpotrivă. În cadrul proceselor de la ICSID, „de obicei statele pierd, investitorii câștigă”, subliniază Dr. Marius Harosa.
Dezbaterea cu titlul „Cine a salvat Roșia Montană” a fost organizată, la Cluj-Napoca, de Mathias Corvinus Collegium. După cum relata, la acel moment, ziarul „România Liberă”, la începutul lunii martie 2024 Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID) a dat câștig de cauză României, în dosarul Roșia Montană. În acest dosar, firma Gabriel Resources pretindea despăgubiri de aproximativ 6,7 miliarde de dolari.
Korodi Attila, fost ministru al Mediului, a fost cel care a suspendat procesul de autorizare al proiectului Roșia Montană. Pentru această decizie de suspendare, Korodi a fost dat în judecată de Roșia Montană Gold Corporation, în anul 2008, care i-a cerut daune de aproape un milion de euro.
„În acel moment nici nu mă interesa cât aur este în acei munți și nici nu am fost la Roșia Montană în perioada cât am fost ministru fiindcă acest lucru putea fi interpretat și mediatizat greșit. Ceea ce mă interesa cel mai mult era în ce măsură este sigur, din punct de vedere al mediului, iazul de decantare, mă interesau pericolele și efectele nocive care puteau să apară. Ulterior, când făceam parte din Comisia Parlamentară Specială pe această temă și aveam alt statut, am mers la fața locului”, a precizat Korodi Attila.
„Când am preluat portofoliul aveam 29 de ani, iar deciziile le-am luat pe baza documentelor, mergând pe litera legii și colaborând cu alte ministere și cu ONG-urile. De altfel a fost un caz rar această colaborare între ONG și stat”, a subliniat, în dezbaterea de la Cluj Napoca, fostul ministru al Mediului.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
