Guvernul va aproba în ședința de astăzi Strategia Națională de Educație Financiară (SNEP).
“Educaţia financiară are un rol esenţial în această lume a pieţei de capital, pentru că ne ajută să luăm decizii informate şi, mai ales, să gestionăm riscurile, dar şi oportunităţile deciziilor financiare”, a afirmat Ligia Deca, inistrul Educației, în cadrul unui eveniment organizat de Ministerul Educației, cu ocazia Zilei Educației Financiare, celebrate astăzi.
Șefa Învățământului a mai menționat: “Conform unui studiu realizat în 2022, doar 14% dintre tinerii între 18 şi 24 de ani şi-au exprimat dorinţa de a economisi mai mult pentru viitor”.
Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a subliniat, joi, rolul important pe care îl joacă educaţia financiară, care permite gestionarea propriului buget, dar şi formarea de specialişti.
„Este o zi specială în care pe masa Guvernului, în ziua Educaţiei Financiare, se va pune în discuţie strategia naţională pentru educaţie financiară, un document extrem de important, care poate fi văzut ca fiind abstract ca şi concept, dar el aduce pe masa Guvernului o problemă de interes deosebit, care învaţă tinerii de pe băncile şcolii cu aceste abilităţi care sunt necesare pentru viaţa de zi cu zi, cu aceste elemente de educaţie financiară care ne sunt foarte folositoare în viaţa noastră de zi cu zi. Din educaţia financiară se formează specialiştii în domeniul financiar şi cei care conduc, unii dintre ei, soarta finanţelor României”, a declarat Boloş, la un eveniment desfăşurat la Colegiul „Sfântul Sava” din Capitală.
Potrivit acestuia, este foarte important să se înţeleagă, încă de pe băncile unităţilor şcolare, ce înseamnă o rată a dobânzii, ce înseamnă inflaţie, ce înseamnă un curs de schimb valutar, dar şi că există regula că bugetul nu trebuie extins „mai mult decât permite plapuma”.
„De obicei, nu poţi să te extinzi mai mult decât plapuma, iar din acest punct de vedere trebuie să fim foarte conştienţi că regulile de gestionare a bugetului propriu se aplică, fie că discutăm de bugetul local, fie că discutăm de bugetul naţional, fie că discutăm de orice tip de buget. El are o întindere care este dată de constrângerile bugetare pe care noi le avem. Desigur, cu educaţia financiară avem de-a face şi când discutăm de nevoile proprii. (…) Aşadar educaţia financiară este cea care corespunde atât nevoilor noastre proprii, individuale de educaţie, dar regăsim educaţia financiară atât în formarea noastră ca şi specialişti şi, desigur, atunci când gândim mai departe”, a explicat ministrul Finanţelor.
El a adăugat că, la iniţiativa Ministerului Educaţiei, există în derulare o serie de programe de investiţii „fără precedent”, fie că este vorba despre unităţile şcolare, fie despre dotarea acestora cu echipamente.
„Toate acestea sunt iniţiative cum spuneam fără precedent, cu bugete alocate ambiţios prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă sau prin Politica de coeziune. Toate acestea sunt mărturia vie a grijii pe care Ministerul Educaţiei o are astfel încât aceste programe investiţionale să poată să fie duse la bun sfârşit şi să avem o cu totul altă infrastructură şcolară, un cu totul alt nivel al calităţii serviciului public de educaţie, alte condiţii pentru desfăşurarea activităţilor şcolare din unităţile educaţionale”, a menţionat Marcel Boloş.
Conform ministrului, totodată, sistemul de remunerare a cadrelor didactice şi a tuturor celor care participă la sistemul educaţional a fost „mult îmbunătăţit”.
Pentrucreșterea nivelului de cunoștințe ale elevilor și studenților în domeniul financiar, Strategia Naționala de Educație Financiară (SNEF) 2024 – 2030 prevede implementarea, în diverse forme de parteneriat, de programe, proiecte, cursuri și evenimente dedicate educației financiare, introducerea de elemente de educație financiară în curriculumul național și opțional, crearea de parteneriate, elaborarea de suporturi și resurse educaționale, inclusiv digitale și deschise, privind educația financiară. La acestea se adaugă organizarea de ateliere, cursuri de informare și formare a cadrelor didactice, precum și asigurarea unei componente de educație financiară în educația parentală.
Strategia are ca scop îmbunătățirea nivelului de educație financiară în rândul elevilor, studenților, adulților și operatorilor economici din România, pentru adoptarea unor decizii financiare informate și responsabile.
Grupuri-țintă ale SNEF:
- Copii și tineri până la 25 de ani – preșcolari, elevi, studenți;
- Populația adultă – persoane cu vârsta peste 18 ani care generează sau nu venituri;
- Operatori economici.
Strategia Națională de Educație Financiară are următoarele direcții de acțiune:
- Direcții de acțiune pentru copii și tineri până în 25 de ani;
- Direcții de acțiune pentru populația adultă;
- Direcții de acțiune pentru operatorii economici.
Obiectivele majore ale SNEF:
- Creșterea gradului de educație financiară prin formarea de competențe în domeniul educației financiare, în rândul copiilor și tinerilor și pregătirea lor pentru a deveni consumatori informați de produse, instrumente și servicii financiare
- Îmbunătățirea cunoștințelor și a abilităților populației adulte de a planifica finanțele proprii, de a economisi, de a fi consumatori informați privind utilizarea corespunzătoare a serviciilor și produselor financiare și de a-și îndeplini obligațiile fiscale
- Creșterea accesului operatorilor economici la noțiuni și informații financiare în scopul întăririi disciplinei financiare a acestora
Pentru implementarea la scară națională a SNEF, cadrul necesar este dat de Ministerul Educației, în calitate de instituție responsabilă a sistemului educațional formal și de Ministerul Finanțelor, în calitate de instituție responsabilă în domeniul fiscal, specific adulților și operatorilor economici. Banca Națională a României (BNR), Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) Asociația Română a Băncilor (ARB) și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC), în calitate de parteneri în cadrul Protocolului național pentru educație financiară, sprijină implementarea SNEF prin organizarea de acțiuni, evenimente, programe și campanii de educație financiară, conform atribuțiilor legale specifice. Extinderea listei de părți interesate de implementarea SNEF va fi realizată prin eforturile tuturor semnatarilor Protocolului pentru educație financiară, fiind atrași parteneri, entități publice și private care au atribuții sau o activitate specifică domeniului sau sunt interesate de a participa la acest proces.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
