Mult-asteptata lichidare a fermei Dorobantu a inceput prost pentru cei 160 de fosti salariati. Sumele obtinute din vanzarea bunurilor ajung oriunde, dar numai la disponibilizati nu. Oamenii au ajuns la capatul rabdarii. In fiecare zi stau la coada la usa conducerii unitatii, dar nimic nu se schimba.
Fostul director, el insusi disponibilizat, ridica din umeri. Nu are ce face. Lichidarea merge cu viteza melcului. Pana in prezent, s-au vandut toate tractoarele fostului IAS si doar doua combine din cinci. Bani ar fi, insa institutiile statului inghit cu lacomie orice venit obtinut in urma valorificarii utilajelor. S-au facut doua luni de cand tribunalul a deblocat platile catre personal. Oamenii nu au primit o para chioara. „Suntem 160 de oameni. Avem de primit intre 15 si 50 de milioane fiecare. Mereu ne amana”, ne-a declarat Ionel Ioan, unul dintre disponibilizati. Maria P. are 46 de ani si trei copii: „Eu cu sotul meu am lucrat o viata intreaga la Docefran. Acum ne-au dat afara. Ne ducem traiul de pe o zi pe alta”.
Firma-capusa de la Dorobantu
Afacerile dubioase derulate de directorii firmelor unde Trita Fanita este actionar au iesit la iveala imediat dupa alegerile generale din 2004. Pe zi ce trece se descopera noi infractiuni. Ferma Mixta Dorobantu a fost infiintata pe spinarea fermei Dorobantu.
Primei i s-a pus intentionat o titulatura asemanatoare cu cea a fostului IAS, pentru a fi confundata de autoritati si clienti. Practic, toate cheltuielile SC Ferma Mixta s-au decontat la ferma Dorobantu. In prezent, ambele societati au fost abandonate si, cum cea care detine active este ferma Dorobantu, s-a trecut la lichidarea acesteia. Pe langa parcul de utilaje, lichidatorul are de vandut si fermele. Procedurile sunt greoaie, mai ales ca Finantele stau cu ochii pe conturi in asteptarea miliardelor care sa acopere datoria la bugetul de stat.
Economia locala, cimitirul elefantilor
Doar 10% din intreprinderile cu profil agricol au supravietuit in judet. In urma falimentelor au ramas fara loc de munca mii de oameni. Pentru ca majoritatea fostelor IAS functionau in mediul rural, problemele sociale nu au fost bagate in seama de autoritati. Saracia s-a instalat, insa, in Dobrogea. Desi este judetul cu cea mai mare suprafata agricola, Constanta este la coada clasamentului „consumatorilor” de fonduri pentru dezvoltare si subventii. La toate aceste neajunsuri s-a adaugat si gripa aviara. Micii producatori nu au nici o sansa sa concureze pe o piata la standarde europene, iar marile societati, atatea cate mai functioneaza, au mari probleme de ordin financiar. Docefran Dorobantu este numai un punct pe lunga lista a falimentarelor. Agentia Domeniilor Statului are in portofoliu nu mai putin de 44 de foste IAS sau firme care activau in domenii adiacente din intreg judetul. Contractele de concesionare si arenda se reziliaza pe capete, astfel ca mii de hectare raman nelucrate. Altfel spus din agricultura s-a ales praful.
