Legea apărării naționale, al cărei proiect a fost elaborat de Ministerul Apărării Naționale (MApN), precizează că „forțele destinate apărării” au dreptul să execute misiuni atât pe teritoriul statului român cât și în afara acestui teritoriu.
Legea apărării naționale, aflată deocamdată în stadiul de proiect, va permite structurilor „militare și nonmilitare” ale statului român să execute misiuni în afara teritoriului național, dacă acest lucru este necesar pentru protejarea cetățenilor români aflați în pericol. Chiar dacă alte țări execută în mod curent misiuni de acest gen, România încă nu avea reglementat acest tip de acțiune. Legea apărării naționale, în varianta aflată încă în vigoare, cea din anul 1994, nu se referea la misiuni de luptă ale armatei în afara teritoriului României.
Legea apărării naționale încă în vigoare este Legea 45 / 1994. Ea fusese elaborată în vremea când România încă nu intrase nici în NATO nici în UE. Iată că, la 20 de ani după intrarea României în NATO, MApN elaborează un proiect de lege care ține cont de apartenența la această alianță politico – militară. Proiectul viitoarei Legi a apărării naționale a fost publicat de MApN, pentru consultare publică, la data de 1 aprilie 2024.
Conform acestui proiect, România poate folosi „capabilități militare sau nonmilitare” în interiorul dar și în afara teritoriului național, fie pentru protejarea cetățenilor români aflați în pericol, fie pentru „contracararea amenințărilor hibride”.
Militari români în Transnistria?
Aceste reglementări sunt sensibile, în condițiile în care proiectul de lege nu precizează clar ce fel de „amenințări hibride” vor contracara militarii români în străinătate. Un alt aspect delicat este că multe persoane au dublă cetățenie (una fiind cea a României) și au domiciliul în străinătate (de exemplu în Republica Moldova), ceea ce, aparent, ar justifica trimiterea de militari ai României în Republica Moldova. Mai mult, unii locuitori ai Transnistriei (zona de est a Republicii Moldova, aflată sub controlul separatiștilor de la Tiraspol) și-au obținut și cetățenia română.
Proiectul de lege menționează că „președintele României poate dispune, la propunerea prim-ministrului, măsurile necesare pentru protecția cetățenilor români aflați în pericol în afara teritoriului național”.
Conform proiectului de lege, „forțele destinate apărării”, deci cele abilitate să execute și misiuni în afara României, sunt forțele armate și forțele de protecție. La rândul lor, forțele armate sunt Armata Română, Jandarmeria Română, structuri ale SRI, SIE, DGPI (componentă militară din cadrul MAI), SPP și STS.
Unele prevederi din proiectul viitoarei legi a Apărării le continuă pe cele din legea veche – cea din anul 1994. De exemplu se precizează că, la nivel strategic, acțiunile militare sunt conduse prin Centrul Național Militar de Comandă. Comandantul Centrului este șeful Statului Major al Apărării. În prezent, șeful SMAp este generalul Gheorghiță Vlad.
Proiectul Legii apărării naționale este semnat de ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr. Despre acest proiect de lege vorbise, încă de acum o lună, deputatul Laurențiu Leoreanu (PNL). El deține funcția de președinte al Comisiei de apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților.
„Președintele României poate dispune, la propunerea prim-ministrului, măsurile necesare pentru protecția cetățenilor români aflați în pericol în afara teritoriului național”
Proiectul Legii apărării naționale
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!