Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat că are în plan militarizarea ANAF, însă inspectorii agenției pare că vor merge la micii comercianți, deoarece companiile de stat nu pot fi trase ușor la răspundere.
Vor fi înarmați pentru a putea face față, susține Marcel Boloș.
„Avem această noutate pentru militarizarea inspectorilor ANAF. Trebuie să spun că noutatea nu este doar asta, legată de militarizare și de această posibilitate pe care o vor avea legală de port armă, inclusiv de protecție in timpul serviciului, ci structurile teritoriale județene, să știe evazioniștii că activitatea economică ilicită va fi cu data aprobării ordonanței de urgență urmărită de aceste servicii teritoriale județene. Până acum funcționam la nivelul regiunii. Dacă se întâmpla o faptă de evaziune fiscală într-un județ care era parte din regiune trebuiau să meargă inspectorii două, trei ore pe drum, mai stăteau acolo o oră, se termina programul de muncă și mare parte din timpul alocat pentru combaterea activităților economice ilicite era pierdut pe drumuri și din punctul meu de vedere era o ineficiență care făcea ca activitatea economică ilicită să prindă contur și să fie una căreia de-abia îi facem față”, a explicat Boloș.
Structuri teritoriale județene de la ANAF
„Nu am avut structuri teritoriale județene până acum, deci nu am avut la nivelul județelor inspecții și e nevoie de oameni la nivelul județelor și presupune să avem aceste suplimentări de personal, dar nu de dragul de a sta la birou din nou funcționari, ci de o activitate de teren.
Trebuie să aibă mijloace, inclusiv auto, de transport specifice, pentru a putea avea autoturismele de intervenție pentru a-și face treaba și nu sunt adeptul ca acest tip de activitate să o facem din birou și de la nivel regional, ci trebuie să aibă toate mijloacele la îndemână pentru a avea eficiență în combaterea activităților economice ilicute, pentru combaterea evaziunii fiscale și să știe de frica contribuabilii care săvârșesc fapte de evaziune fiscală.
Întrebat de reporterul R.L. ce plan are cu marile companii datoare la stat, Marcel Boloș a declarat că:
Noi avem creanțe bugetare neîncasate și care sunt înregistrate în registrele contabile ale ANAF-ului de peste 120 de miliarde de lei, care într-adevăr sunt sume consistente de la companiile de stat, dar să nu uităm că avem companii de stat care prestează servicii publice, iar unele dintre aceste servicii publice au componentă socială, subvenționarea și pierderile și felul în care le lăsăm să funcționeze sunt oarecum justificate de faptul că ele prestează aceste servicii publice în interesul oamenilor. …Măsurile pe care noi le-am cuprins într-un capitol special în legea 296 privind companiile de stat în acest sens converg să aibă cheltuielile restructurate. Nu o să reușim peste noapte să avem performanță și profit sau recuperarea parțială a pierderilor.
Firmele românești datorau statului, în octombrie 2023, 16,8 miliarde de euro (84 de miliarde lei). Cu acești bani s-ar putea construi 24 de spitale regionale sau 31 de poduri precum cel de la Brăila. Cele mai mari datorii aparțin companiilor de stat și sunt greu – dacă nu imposibil – de recuperat.
În top 20 al datornicilor sunt opt companii deținute de stat și încă una în care statul e acționar principal. Datoriile lor totale sunt de 2,4 miliarde de euro (12 miliarde de lei), adică 14,2% din totalul obligațiilor fiscale restante.
De altfel, cele 20 de societăți din top au, împreună, 28% din totalul datoriilor. Iar vestea proastă pentru Fisc e alta. ANAF anunță că 70% din datoriile companiilor de stat nu pot fi executate silit.
Compania Națională a Huilei (CNH), aflată în insolvență, domină de câțiva ani topul datornicilor la stat. Societatea cu sediul în Hunedoara avea, la 30 octombrie 2023, datorii totale de aproape 1,04 miliarde de euro (5,2 miliarde lei).
Cea mai mare parte a datoriei o reprezintă cea către bugetul asigurărilor sociale, peste 500 de milioane de euro (2,79 miliarde lei).
Compania SNCFR Marfă a intrat în clasament după 2020, cu o creștere spectaculoasă a datoriilor către stat.
Unifarm SA datorează bugetului de stat aproape 300 de milioane de euro (1,4 miliarde de lei). Datoria este, de fapt, un împrumut primit de companie în pandemie pentru a achiziționa materiale și echipamente sanitare.
